Vitalie Ciobanu: Deconstruirea unui fals etnic și lingvistic

PREFAȚĂ

Eugenia Bojoga face uz de instrumentarul teoretic și metodologic al sociolingvisticii, domeniu în care s-a consacrat, urmărind cu tenacitate traseul sinuos al limbii române din stânga Prutului, începând cu perioada 1812–1918, când Basarabia a făcut parte din Imperiul Țarist, trecând prin politica lingvistică de marginalizare și rusificare în condițiile „bilingvismului armonios”, cum i se spunea oficial, sub regimul sovietic – când și scrierea a fost denaturată –, ajungând până la evoluțiile identitare din anii independenței post-sovietice. În felul acesta, ea demonstrează coordonatele și liniile de forță ale politicii de moldovenizare și caracterul pseudoștiințific al teoriei cu iz stalinist despre două limbi est-romanice, diferite între ele, româna și „moldovenească”.

De altfel, întregul proiect sovietic/bolșevic de a mutila limba română, de a o transforma într-un grai gângav, subdezvoltat, a fost sintetizat în mod impecabil de către Eugeniu Coșeriu, care afirma că „a promova sub orice formă o limbă moldovenească deosebită de limba română este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greșeală naivă, ori o fraudă științifică; din punct de vedere istoric și practic e o absurditate și o utopie, și din punct de vedere politic e o anulare a identității etnice și culturale a unui popor”. Autoarea se revendică de la aceste premise, circumscriind demersul științific al lui E. Coșeriu într-un studiu substanțial inclus în acest volum.

Continuând argumentația științifică în direcția trasată de E. Coșeriu, ea își ațintește privirea și asupra deciziei din 2 și 16 martie 2023 a Parlamentului de la Chișinău, care a readus limba română în Constituția Republicii Moldova, și examinează impactul acestei reforme în mediul online rusesc. În felul acesta, stabilește o continuitate ideatică în ceea ce privește imaginarul sovietic de odinioară și cel actual al Federației Ruse referitor la limba și identitatea românilor basarabeni.

Eugenia Bojoga pune accentul pe conexiunea strânsă între limbă și identitate, demonstrând că limba română a fost pervertită (transformată în „limbă moldovenească”), în conformitate cu politica națională sovietică, ideologia moldovenismului fiind construită pe baza graiului moldovenesc stâlcit, poluat cu rusisme, vorbit în Transnistria în anii ’20 ai secolului trecut, și augmentată cu falsuri grosolane despre un „destin moldovenesc” diferit de cel al românilor din dreapta Prutului.

Analiza Eugeniei Bojoga – savantă, profesionistă – nu-și refuză incursiunile în imaginarul mitologic și literar. Autoarea extrage din operele unor scriitori din spațiul post-sovietic, renumiți pentru atitudinea lor anticomunistă și anticolonială, legende și mituri despre ștergerea identității și memoriei unor oameni pe care un regim opresiv îi transformă în sclavi supuși și-n unelte ale represiunii la adresa semenilor lor.

Cartea de față oferă o lectură esențială pentru cunoașterea mecanismelor rusificării, deznaționalizării, a mecanismelor dezumanizării individului, și atinge astfel niște corzi sensibile. Mulți dintre românii basarabeni, cititorii acestor studii, își vor recunoaște propria experiență traumatizantă în descrierile și analizele autoarei.