AFnews
Acest volum nu este o simplă înșiruire cronologică, ci, mai degrabă o privire, din perspectiva misticii iudaice, asupra ascensiunii spiritului pe o scară de foc negru pe foc alb ce marchează etapele transformării conștiinței omului în fața Absolutului. Totul a început cu impactul brutal al Sacrului – acel Mysterium Tremendum pentru cei nimiciți sub strălucirea Divinului, dar, paradoxal, atrași irezistibil de el. Din această tensiune sfâșietoare s-a născut nevoia de Anagogie, dorința de a urca, dincolo de spaima inițială pe „scara” de foc, pe urmele Profeției care învață să audă Vocea, prin focul Apocalipticii care îndrăznește să vadă Cerul, până în PaRDeS. Și dacă nu îți uiți rădăcinile și îți păstrezi echilibrul, te întorci în pace să cuprinzi lumea în deplina Libertate a spiritului.
BAAL SHEM TOV ȘI SUFLETUL CARPAȚILOR
Tot sâmbătă, va fi prezentat și un minidocumentar realizat de Biblioteca Metropolitană pe un scenariu de Irina Airinei inspirat din volumul prezentat. Povestitori: Ramona Mezei și Dorin Suciu. Realizator Florin Preda.
Marele istoric al misticii iudaice Moshe Idel a fost unul dintre puținii cercetători contemporani care au privit cu seriozitate aceste tradiții legate de spațiul românesc. În studiile sale despre originile lui Baal Shem Tov, Idel sugerează că lumea în care s-a format întemeietorul hasidismului nu era doar cea a Podoliei poloneze, așa cum afirmă versiunea clasică, ci și aceea a mărginimilor moldovenești și carpatice. Pentru Moshe Idel, Carpații nu reprezintă doar un fundal geografic. Ei devin un spațiu formator. Un univers în care religiozitatea nu era abstractă și rece, ci apropiată de natură, de cântec, de ritmul anotimpurilor și de experiența directă a sacrului.
În multe legende hasidice, Baal Shem Tov apare ca un om printre oameni, care vorbește pe limba căruțașilor, hangiilor, pădurarilor și negustorilor. Uneori chiar folosește ironia, anecdota și paradoxul dacă ne gândim bine, foarte apropiat de spiritul lui Creangă. Diferența este că la Creangă, șiretenia exprimă voioșie; la hasidici, aceeași oralitate înseamnă iluminare spirituală. Între povestitorii lui Sadoveanu, căruțașii lui Creangă și înțelepții hasidici ai Carpaților există o rudenie invizibilă: aceea a lumii vechi, în care omul simplu purta încă misterul în traistă. (I.A.)
Adaugă un comentariu