EVA ȘIMON: Dispută pe probleme identitare în Parlamentul de la Budapesta

În şedinţa plenară de luni, vicepreședintele partidului Mi Hazánk (Mișcarea Patria Noastră, o formaţiune politică de extremă dreapta – n.n.), Novák Előd, l-a întrebat pe prim-ministrul Magyar Péter de ce și-a schimbat Partidul Tisza poziţia privind publicarea informaţiilor referitoare la dubla cetăţenie a deputaţilor. Novák a reamintit că Magyar Péter susţinuse anterior ideea ca opinia publică să poată cunoaște dacă parlamentarii deţin și o altă cetăţenie pe lângă cea maghiară. Potrivit lui Novák, Partidul Tisza a renunţat între timp la această poziţie, motiv pentru care a cerut explicaţii.

În intervenţia sa, Novák Előd a afirmat că Mi Hazánk susţine de mult timp, aproape singurul dintre partide, că parlamentarii și membrii familiilor lor ar trebui să declare eventualele alte cetăţenii pentru a exista o transparenţă deplină. Continuându-și discursul, acesta a făcut referire la deputata Tisza, Gurzó Mária (Maria Gurzău), spunând: „Până acum credeam că Partidul Tisza reprezintă interese globaliste, dar iată că au și un candidat care este absolut naţional. Cu doi ani în urmă, Maria Gurzău făcea campanie cu sloganul: «Interesul românilor din Ungaria este mai presus de toate». Dacă este sau nu cetăţean român, nu știm.”

Reamintim că dr. Maria Gurzău este una dintre noile deputate ale Parlamentului Ungariei, aleasă pe 12 aprilie 2026 pe lista partidului Tisza, fiind câștigătoare în circumscripţia nr. 4 a judeţului Bichiș, cu sediul Orosháza. Ea provine dintr-o familie românească, fiind născută în localitatea Micherechi, una dintre cele mai importante așezări românești din ţară. Este absolventă a Liceului „N. Bălcescu” din Jula, iar în 1994 a obţinut diploma de medic stomatolog la Facultatea de Stomatologie a Universităţii de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. În activitatea sa publică s-a implicat şi în viaţa comunităţii românești din Ungaria, fiind membră în Adunarea Generală a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria începând din 2024, mandat la care a trebuit să renunţe odată cu intrarea ei în Parlament, ca deputat al partidului Tisza.

La afirmaţiile lui Novák Előd a răspuns chiar Maria Gurzău, încă în aceeași şedinţă, aceasta precizând că nu deţine dublă cetăţenie și că este mândră de identitatea sa românească. „În timpul campaniei electorale, toată lumea știa că sunt de naţionalitate română; nu era un secret, am spus-o de sute de ori. Ca răspuns la întrebarea dumneavoastră: am o singură cetăţenie, nu am avut niciodată două și sunt mândră că sunt româncă.” Cele întâmplate luni în Parlament, au fost comentate ulterior şi pe pagina de Facebook a deputatei Maria Gurzău, care a scris: „Locuiesc în Ungaria, am o singură cetăţenie, dar sunt mândră de rădăcinile și cultura mea. Dacă le cerem maghiarilor de dincolo de graniţă să-și păstreze și să-și asume identitatea, atunci așteptarea minimă este ca și Parlamentul Ungariei să respecte naţionalităţile din ţară și drepturile acestora.”

Gh. Cozma (AŢRU): „Considerăm deosebit de important ca identitatea națională românească să poată fi asumată deschis și cu mândrie în viața publică” .

Referitor la intervenţiile din Parlamentul Ungariei, şi-a exprimat părerea în mediul online, pe Facebook, şi președintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, Gheorghe Cozma, care a comentat în următorul fel: „…consider important să împărtășesc câteva gânduri despre comunitatea românească din Ungaria și în general, despre naţionalităţile autohtone din ţara noastră. Naţionalităţile autohtone din Ungaria fac parte de secole din istoria, cultura și viaţa de zi cu zi a ţării noastre. Și comunitatea românească trăiește aici de generaţii, muncește, plătește taxe, își crește copiii, construiește comunităţi și contribuie astfel la dezvoltarea și bogăţia Ungariei. Constituţia Ungariei recunoaște naţionalităţile ca factori constitutivi ai statului, exprimând astfel în mod demn rolul istoric și social pe care comunităţile noastre îl au de secole în viaţa ţării. Atunci când un român din Ungaria reprezintă interesele comunităţii sale, nu pune pe primul loc interesele unui alt stat. Românii din Ungaria lucrează pentru propria lor comunitate: pentru păstrarea limbii, culturii și tradiţiilor lor și pentru a rămâne membri deplini ai ţării pe care o consideră acasă. Suntem convinși că asumarea identităţii noastre nu dezbină, ci îmbogăţește societatea. Așa cum considerăm firesc să fie respectată identitatea comunităţilor maghiare din afara graniţelor, la fel de important este ca și naţionalităţile care trăiesc în Ungaria să fie respectate și apreciate. Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria rămâne un susţinător al dialogului, al cooperării și al respectului reciproc. Suntem pregătiţi să fim parteneri în orice iniţiativă care contribuie la o mai bună înţelegere între naţionalităţi și societatea majoritară. Considerăm deosebit de important ca identitatea naţională românească să poată fi asumată deschis și cu mândrie în viaţa publică. Acest lucru nu slăbește, ci întărește Ungaria, deoarece diversitatea și bogăţia culturală a ţării noastre sunt date tocmai de comunităţile care trăiesc aici. Suntem mândri de toţi cei care în viaţa publică, în comunităţile locale sau în Parlament, își asumă deschis identitatea de naţionalitate și își pun activitatea în slujba comunităţii lor și a patriei noastre comune. Suntem mândri că suntem români din Ungaria. Suntem mândri de rădăcinile noastre, de cultura noastră și de faptul că facem parte inseparabilă din comunitatea Ungariei”, a postat Gheorghe Cozma, președintele AŢRU pe pagina sa de Facebook.FOAIA românească 312 IUNIE 2026 ℓ VIAŢA PUBLICĂ ℓ www.foaia.hu