poate sunt incineraţi
ceva din noi se luptă cu morile de vânt
iar adevărul e presat
precum o floare ca un semn de carte
la o pagină anume
pentru mai târziu.
Dragostea spre moarte devine tot mai intensă!
O nouă apariţie!
Foto: Irina Airinei
poate sunt incineraţi
ceva din noi se luptă cu morile de vânt
iar adevărul e presat
precum o floare ca un semn de carte
la o pagină anume
pentru mai târziu.
Dragostea spre moarte devine tot mai intensă!
O nouă apariţie!
Foto: Irina Airinei
Părintele Andrei Popa, Camencea, Republica Moldova: ,,Pe vremea războiului 1941-1944, în satul meu natal Pănășești, erau evrei (nu cunosc câte familii). Au venit nemții și i-au dus la hotarul cu satul vecin și i-au...
(Ioana TOFF, redactor șef al Gazetei Românești) Încetarea focului anunțată de Statele Unite în conflictul cu Iranul poate da impresia unei ieșiri din criză, dar realitatea este mai complicată. Războiul nu s-a încheiat...
Felicitari Bianca! Totdeauna ne bucuram de poezia ta si mandrim cu tine, poeta generatiei noastre. Mult succes in continuare!
Vorba aceasta o vei ţine minte:
“Am ieşit din canon”
Într-un film cu Sharon Stone
Periculos, elegant şi visător
Am intrat în Hotelul Rex, călare
Ras în cap, ca un bec de 500
Arătam ca un far
Pe Bianca Marcovici şi pe Viorel Cosma i-am întânit
La vernisajul organizat de echipa de filmare pentru “Ochiului lui Ulysse”
Simbolul vernisajului era un Radical din minus unu
Sămânţă pentru ştiinţa complexităţii şi-a jumătăţilor inegale
Care fac împreună Întregul care va fi Strategul pentru Viitor
În sala de festivităţi erau adunaţi ca şi-n alte dăţi
Nicu Alifantis, Mircea Vintilă, Mircea Bodolan şi Augustin Costinescu
La intrarea-n hotel, Ion Caramitru, pe o boaba de piper
Striga la Mircea Dinescu să se facă că lucrează
Dinescu a scos la repezeală un carneţel şi-a citit din Octavian Dumitru UNC
“Cineva a furat într-o noapte / gurile deltei şi le-a pus / lângă lac şi mare; / a luat mult stufăriş / şi l-a aruncat împrejur / ca să le ascundă / altor priviri, / apoi dus a fost…/
Cinci măgăruşi argamuni / au găsit locul / şi l-au tras pe vatră adevărată / şi stâncă de cetate, / au adus plauri şi nuferi, / niscaiva lotci, nagâţi / şi vorbe pravoslavnice; / au văruit cu ţânţari / liniştea malurilor, / aşezând ceaune uriaşe în care să / fiarbă soarele, / au împletit năvoade, / au aruncat apă vie / peste toată suflarea şi / au despletit nisipul…/
Oamenii / i-au zis: / Jurilovca…/”