ROMÂNII DE PRETUTINDENI ÎN PROGRAMA ȘCOLARĂ / de Dr. MIHAI NICOLAE

Cu trei sau patru ani în urmă am participat la programul „Școala altfel”, vizitând o școală din sudul Capitalei. Discuția viza românii din stânga Prutului , iar participanți erau elevii reuniți ai claselor a 9-a și a 10-a. Pentru început i-am întrebat ce este Basarabia. Nimeni nu știa și chicoteau încurcați. Într-un târziu , un băiat, unul singur a îndrăznit să ridice mâna și a spus : Basarabia este România. Luat prin surprindere l-am chestionat de unde știe acest lucru. Răspunsul său a venit pieziș și contondent ca o lamă de cuțit : „Așa scrie pe un perete lângă școala noastră”. Cam la acest nivel se află cunoștințele noastre generale despre românii din lume. ( Realitatea este că informații despre Basarabia/R. Moldova apar mai des decât cele despre alte zone geografice cu minorități românești și ca atare mă așteptam ca elevii să știe mai mult despre spațiul transprutean. Ce s-ar fi întâmplat dacă întrebarea de început se referea la gorali , la timocenii sud-dunăreni sau la volohii din Poroscova, Ucraina… ?)

Românii care ne înconjoară sunt,în mare parte, autohtoni. Aceștia aparțin filonului lingvistic și cultural românesc, purtători firești ai tradițiilor comune. Alte comunități de români, răspândiți, practic, în toată lumea, sunt colectivități de emigrație și migrație economică. Despre ei știm încă și mai puțin.

Articolul 7 din Constituția României stabilește obligația de sprijin și întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor. Prevederi similare găsim și în legile fundamentale din Slovacia, Ungaria, Ucraina, Croația sau F.R.J. a Macedoniei, ca să menționez doar câteva țări. De asemenea, le întâlnim și în legislația internă din : Federația Rusă, Austria, Bulgaria, Italia.

Din punctul nostru de vedere , o ameliorare a „stării” noastre de necunoaștere a existenței românilor de pretutindeni – la ruși este folosit termenul de „compatrioți”, iar Germania respectă anual o „Zi a unității germane” – se poate realiza atât sub aspect legislativ, cât și sub aspect educațional-formativ.
1. Prevederile art. 7 din Constituție pot fi aprofundate prin completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. „Întărirea legăturilor” cu românii de dincolo de granițe , la care face referire legiuitorul român , presupune , desigur, sprijin substanțial și necondiționat pentru colectivitățile din străinătate, dar, în același timp, implică un efort constant de informare – în esență un demers educațional – a cetățenilor din țară. De aici, necesitatea predării în școli a acestor aspecte. Acțiune compatibilă cu principiile dreptului internațional contemporan (în primul rând cu Declarația Adunării Generale O.N.U din 18 dec. 1992) , dar și euroconformă (Convenția – Cadru pentru protecția minorităților naționale și/sau Raportul despre tratamentul preferențial al minorităților naționale de către statul înrudit – Comisia de la Veneția 19-20 oct. 2001).
2. Manualul „ Români de pretutindeni” ar trebui să abordeze istoria acestor comunități de români în spațiile respective, unitatea lingvistică, culturală , dar și spirituală, prezentarea marilor personalități născute în mijlocul lor și contribuția pe care au avut-o la dezvoltarea poporului român (menționez , de pildă, bucovineanul Simion Florea Marian, aromânul Apostol Mărgărit sau transnistreanul Nichita Smochină…). Nu mai puțin, trebuie evidențiată continuitatea și reziliența identitară a comunităților românești din exteriorul țării, adeseori supuse deznaționalizării și politicilor de „metisare” culturală promovate oficial în unele dintre statele gazdă. Din această perspectivă putem privi îndeplinirea acestor deziderate ca obligație legitimă a României, patria istorică, etnică sau, dacă preferați, în calitatea sa de „kin state” sau „État parent”.

Ce experiență avem în această problematică ?

Legea învățământului primar și normal primar din anul 1896 (cu zece modificări legislative până în 1908) recomandă predarea în școlile de adulți de curs primar, în cadrul orelor de geografie a unor „cunoștințe sumare despre ținuturile locuite de români”.

În anul 1903, Simion Mehedinți a conceput volumul „Țările locuite de români” , cu următoarele capitole : „Românii din Macedonia”, „Țara dintre munți și cea din șesul Tisei”, „Țara dintre Prut și Nistru” și „Bucovina”. Manualul avea ca motto : „Pentru românii de pretutindeni” fiind aprobat „pentru clasa a III-a primară urbană și divizia a III-a , anul I al „școalelor rurale”. Până în anul 1911 cunoaște 6 ediții. Republicarea din 1911 folosește titlul : „România și țările locuite de români”. În anul 1907, profesoara Polixenia Radulescu publică manualul „ Geografia României și a ținuturilor locuite de români”. Volumul este aprobat pentru clasa a III-a primară. Cea de-a 5-a ediție e publicată în 1915 (ultima ediție aflată în depozitul Bibliotecii Academiei). O referință indică o ultimă ediție, coautor Petre I. Radulescu, publicată în Editura „Societății Cooperative Librăria Națională” în anul 1919, fără a putea consulta și această ediție. Trebuie amintit aici și „Manualul de geografie pentru uzul clasei a IV-a secundare” cu „Două hărți în câte 6 culori” , volum intitulat „România și țările locuite de români”. Autori : Dr. G.M. Murgoci, „docent la Universitate” și I. Popa – Burca, „profesor secundar”. Manualul a fost aprobat de Ministerul Instrucțiunii și Cultelor prin ordinul nr. 252 din 20 mai 1909. ( Academia Română va premia lucrarea cu premiul „Asociațiunii Craiovene pentru cărțile didactice”). Am putut identifica și următoarele manuale , fără să găsim niciun exemplar disponibil în bibliotecile cercetate. Mihail G. Mumuianu este autorul unei „Geografii a României și a provinciilor locuite de români” , tipărita la Editura Socec ( pe copertă este specificat anul 1911 și mențiunea: ediția a VIII-a). Mumuianu a predat geografia la Școala „I. Genilie” din Bucuresti. Cel de-al doilea manual este tot o „Geografie a României și a provinciilor locuite de români,” având ca autori pe G.N. Costescu, Ion Ghiață și I. Ciorănescu. Cartea este tipărită la București de Editura Librăriei Școalelor C. Sfetea în același an 1911. Nu dispunem de mai multe date. Pentru a demonstra interesul în epocă pentru aromânii de la sud de Dunăre trebuie menționat profesorul Dem Abeleanu. O apariție inedită este manualul acestuia „Geografie fizică și politică a Turciei Europene”. Manualul este destinat „școalelor române din Macedonia, Albania, Epir și Tesalia”. Dem Abeleanu (1857-1933 ?) își publică volumul în 1905 la Tipografia Universitară A.C. Brătănescu. Fostul profesor și director al Gimnazului românesc din Ianina a semnat și lucrarea, redusă ca proporții „Neamul aromânesc din Macedonia”. ( Cele doua titluri nu sunt disponibile ).

Suntem îndreptățiți să credem că toate aceste eforturi didactice au avut un rol semnificativ în pregătirea și realizarea în 1918 a statului român unitar, contribuind la formarea unui sentiment solid al solidarității naționale. În sfârșit, realizarea manualului „Românii de pretutindeni” ar putea reprezenta totodată, o inițiativă necesară, nicidecum festivistă, pentru a omagia, în continuare, Marea Unire.

Adaugă un comentariu

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.