"RUGĂ PENTRU ÎNCĂ O DATĂ"🙏 Poezie dedicată tuturor părinților. 🙏Versuri: Octavian Dumitru UncInterpretare: Claudiu BleontProductie: Digital Passion Videoproduction
Publicată de Digital Passion Videoproduction pe Joi, 20 iunie 2019
Recită CLAUDIU BLEONȚ
Bunule Dumnezeu, / Milostiv şi Preaînţelegător Tată, / vin către Tine / cu o rugă în lumea asta pe care Tu ai aşezat-o / pe Pământ, /
pe nisipurile vieții noastre mişcătoare şi alunecoase /
de nu ştim încotro să ne îndreptăm / şi de ce sa ne mai sprijinim.
Rogu-te, Preabunule, / fă-mă ca până la închiderea de pleoape / să am nălucirea măcar dacă nu trăirea / că mama mea mă mai tine în braţe, / încă o dată, /
să o văd în prag de casă / că îmi face cu mana / zâmbind şi că mă petrece / cu privirea-i / de mamă, aşa cum numai ea avea / luminarea aceea când mă zărea, /
să îi pot săruta mâna încă o dată / şi să îi mângâi obrajii cu pielea aceea care poate nu spunea nimic altora, dar / care pentru mine era catifea şi aromă de rai.
Dă-mi, Doamne încă o dată / sărutul ei pe creştetul meu / şi adu-mi-o în faţă / să mă mai pot ogoi de ochii ei nu căprui, /
și cu veşnică dragoste şi privire de leoaică / ce-şi apără puiul, /
să-mi mai spună încă o dată, / ca şi bunicuţa mea / „puiul meu, puiul meu!” /
şi să ii aduc flori, / nu la mormântul îngrozitor de rece /
ci ei, dogoarei de iubire şi de suferinţă / pentru copiii ei, pentru mine.
Mi-o aşează, Doamne, încă o dată / pe mama mea, pe mămicuţa mea,/ în fața ochilor aşa cum era, tânără şi frumoasă, /
cea mai frumoasă mamă de pe Pământ / şi cea mai iubitoare, /
pe ea, cea care mi-a pus tocul în mână / şi m-a însoțit în toată călătoria şcolirilor /
şi a învățărilor mele, / fiind totdeauna aproape /
şi nu ca acum, în niciunde, / departe, prea departe de sufletul meu. /
Mă iartă, mamă, încă o dată, / pentru tot ce nu am facut bine / şi pentru mările de griji şi de supărari/ pe care ți le-am pricinuit, crezând tot timpul /
că dumneata vei fi dincolo de treceri de vreme / şi întotdeauna alături de mine! /
Mă iartă că eu sunt cel / care am plecat de atât de multe ori / de lângă dumneata, / când nu cu vorbe / ci cu sufletul, ai fi vrut / să mai stau, să fim alături! /
Te caut acum, mamă, prea târziu, / acolo unde / nu te mai găsesc, /
fără să fi bănuit totuşi firescul,/ că dumneata vei fi / prima care vei pleca pentru totdeauna / şi mă vei lăsa cu acest foc de trăire/
de dor şi prea dor / de a te săruta încă o dată, / de a te îmbrătişa încă o dată /
şi de a-ţi spune încă o dată / cât de mult te iubesc şi cât de mult imi lipseşti!
Doamne, / iart-o pe mama mea / şi dă-i linişte şi pace /
şi apoi, dă-mi şi mie liniştire / ca să pot duce la capăt /
această rugă /
pentru încă o dată!
Adaugă un comentariu