Ziua Tratatului de la Trianon, Ziua Libertății Națiunilor

Lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon

PACTA SUNT SERVANDA
„Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte. Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia. Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne). Prin Tratatul de la Trianon, au fost înființate noile state naționale.

Senatorul PSD Titus Corlăţean a relevat importanţa votului din Camera Deputaţilor pentru proiectul de lege privind declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon în România:

“Vreau să salut votul de astăzi al Camerei Deputaţilor, care a adoptat cu o majoritate consistentă, 235 voturi pentru, 21 împotriva proiectul de lege care propune declararea zilei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon în România. Ziua de 4 iunie 1920 este o dată istorică şi esenţială pentru devenirea statului român modern şi contemporan. A reprezentat de fapt, prin tratatul de pace semnat de Puterile Aliate câştigătoare ale Primului Război Mondial cu Ungaria, ca stat succesor al imperiului Austro Ungar, stat învins în război, marcarea faptului că a fost recunoscut internaţional actul excepţional de unire a Transilvaniei cu România şi a însemnat o recunoaştere internaţională a frontierelor dintre Ungaria şi România.

Această simbolistică excepţională trebuia marcată prin lege, cu atât mai mult cu cât în trei săptămâni vom aniversa centenarul acestui moment. Pentru istorie, trebuie să menţionam că tratatul a fost semnat pentru România de către doctori Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru. A marcat şi recunoaşterea drepturilor politice şi civile ale românilor care constituiau populaţie majoritară în Transilvania, drepturi de care nu beneficiaseră până atunci. În egală măsură, ni se permite să atestăm un adevăr istoric de necontestat la care s-a ajuns prin contribuţia puterilor Aliate, prin sacrificiul Armatei Române, dar şi prin incursiunea militară din 1919 din Ungaria, când a fost stopat regimul bolşevic condus de Bella Kuhn.”, a declarat senatorul Titus Corlăţean pentru DC NEWS.

„Era important să adoptăm această lege nu doar pentru că sărbătorim centenarul acestui moment, dar este important şi pentru memoria naţională. Generaţiile tinere trebuie să fie conştiente de sacrificiul armatei şi al generaţiilor anterioare. Este important şi din punct de vedere al relaţiilor internaţionale. Trebuie să fim conştienţi că în ultimii ani a existat o ofensivă permanentă şi consistentă din partea unor forţe politice din Ungaria, de la Budapesta, începând cu Fidesz, care au promovat o serie de teorii cu caracter revizionist, de rescriere a istoriei, iar demersurile s-au concretizat şi cu adoptarea în 2010 a două legi controversate. Una prin care se comemora drama naţiunii maghiare prin tratatul de la Trianon şi una prin care se acorda cetăţenie maghiară pe criterii etnice etnicilor maghiari care trăiesc în alte state.
Atunci când un stat tace şi vocea sa nu se aude, există riscul ca la nivel internaţional să fie ascultată doar vocea celuilalt. Exista riscul ca vocea României să nu fie auzită. De asta cred că azi s-a dat un vot istoric în Parlament. Aştept ca preşedintele să o promulge cât mai repede şi ea să intre în vigoare, pentru ca la 4 iunie să putem marca în mod corespunzător această zi.”

Marius Pașcan, lider de grup al deputaților PMP: Am susținut acest proiect inițiat de Titus Corlățean, pentru a-l dezbate în regim de urgență în Comisia de Cultură, întrucât era proiectul care avea toate avizele favorabile.

Prin urmare l-am susținut întrucât eu consider că este important să ne manifestăm transpartinic în aspecte de interes național.

Patriotismul nu are partid. Patriotismul e al tuturor și ar trebui să ne caracterizeze pe toți și să ne călăuzească.”

Adaugă un comentariu

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.