Prof. univ. dr.Remus Pricopie:
Astăzi este Ziua Drapelului Naţional.
Tricolorul este parte a identității naționale,
un simbol care asigură unitate în diversitate.
Ziua Drapelului Național reprezintă un însemn și o recunoștință deosebită pentru cei care au purtat bătălii pe câmpul de luptă. Pentru cei ce și-au dorit un popor unit și puternic și față de care avem datoria, astăzi când Neamul nostru pare tot mai dezbinat, să încercăm să găsim căile și motivele serioase care trebuie să ne apropie-nu să ne dezbine… Drapelul ne reamintește de trecutul glorios în lupta pentru libertate și independență, precum și de datoria fiecăruia dintre noi de a ne servi patria. Se cuvine să aducem un omagiu purtătorilor drapelului, care s-au luptat pentru a-l apăra cu prețul vieții lor. Tricolorul nu este doar un decor oficial, steagul capătă suflet când este purtat de militari, dar și atunci când simpli cetățeni înțeleg să-l așeze la casa lor, la loc de cinste. Drapelul ne umple de bucurie și ne sprijină în suferință. Una dintre cele mai frumoase descrieri în versuri a Tricolorului a făcut-o Ciprian Porumescu, cel care a compus și muzica fostului Imn al României: ”Trei culori cunosc pe lume/Ce le țin de-un sânt odor/Sunt culori de-un vechi renume/Suveniri de-un brav popor”.
La mulți ani tricolorului românesc!
Ziua Drapelului Naţional a fost instituită prin Legea 96/1998 și este marcată, în fiecare an, la 26 iunie.
Drapelul Naţional a fost decretat, pentru prima dată ca simbol naţional, de Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească, la 14/26 iunie 1848, având deviza “Dreptate – Frăţie” înscrisă pe el, aşa cum arată “Istoria României în date”.
De-a lungul istoriei, nu a suferit transformări majore, doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluţionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naţional steagul standard cu trei culori.
Alături de stemă, sigiliu şi imn, Drapelul României este un simbol naţional, aşa cum prevede Constituţia României din 1991 modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.
În forma actuală, Constituţia stabileşte, prin Articolul 12, că “drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”, potrivit www.cdep.ro şi www.constitutiaromaniei.ro, scrie Agerpres.
În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, arborau drapelul albastru, galben, roşu. Aşa avea să fie şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, potrivit site-ului www. presidency.ro. Guvernul provizoriu întărea că “Steagul naţional va avea trei culori – albastru, galben şi roşu”. Deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri cât şi pe monumentele şi decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte “Dreptate, Frăţie”.
Drapelul naţional tricolor, roşu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinţit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci Câmpia Libertăţii.
Adaugă un comentariu