Rătăcesc, în mine,
ca într-un deşert,
căutând, cu încăpăţânare,
o oază.
Oboseala mă îngenunchează
ca pe o cămilă, râvnind gura de apă.
Setea usucă,
Oaza e doar o nălucă.
Paşii târşâiţi prin nisipurile
timpului,
lasă dâre uşoare,
marcaj temporar,
poate pentru un alt
temerar rătăcit ca şi mine
în căutarea unui pic
de răcoare în această lume
cuprinsă
de flăcări.
La 27 martie 2025, la Chișinău, la inaugurarea statuii Reginei Maria a tuturor Românilor și în 28 martie la Conferința științifică organizată la Universitatea de Stat din Moldova, închinată momentului istoric al...
În fiecare an, Ziua Poliţiei Române oferă un bun prilej de cinstire a activităţii poliţiştilor și a muncii rodnice depuse de înaintașii lor, informații consemnate, în principal, în izvoarele documentare create și...
Orchestra Filarmonicii ,,George Enescu” a avut-o ca invitată joi, 20 martie și vineri, 21 martie 2025, pe prestigioasa violonistă Mihaela Martin care a interpretat cu strălucire două partituri concertante:...
AFnews
Câtă frumusețe în drumul prin care pașii ne poartă. Este drumul fiecăruia, pe care alții l-au străbătut înainte și alții-l vor străbate după noi, în căutarea aceluiași strop de răcoare.