IRINA AIRINEI
Iată-mă, VINERI, 6 AUGUST 2021, la deschiderea stagiunii la Hernerpark Horgen, Elveția, la un concert organizat de inimoșii Susanne Mathys și Stephan Bischof, care, la îndemnul lui Hans Georg Schulthess, au vrut să reînnoade (după pandemie) firul tradiționalelor concerte de pe malul Lacului Zürich, într-o atmosferă de magie care ne încremenise ca prin farmec, într-o poveste.
După 10 ani, familia Wiederkehr a decis să predea organizarea concertelor din Hernerpark acestor entuziaști a căror ospitalitate a fost tot timpul simțită.
Un concert, o poveste a unei muzici interpretate de o primadonă care se identifică, de mulți, mulți ani, cu lumina, căldura și transparența unei voci fără cusur: ELENA MOȘUC.
La pian: Enrico Maria Cacciari.
Elena Moșuc, vedeta internațională de operă, poate privi în urmă la cei 30 de ani de carieră scenică strălucită. A alcătuit două programe diferite, special în acest scop. Pe 6 august a evocat, prin programul ales, primii 15 ani de muncă, iar pe 22 august va alege piese din a doua jumătate a frumoasei sale cariere.
Prima parte a cuprins lieduri, iar printre preferințele sopranei am remarcat pagini din componistica românească, al căror rafinament nu mai trebuie subliniat: din cele Șapte cântece pe versuri de Clément Marot compuse de George Enescu în 1908, Elena Moșuc a ales parfumul renascentist al madrigalelor, elegiilor și epistolelor versificate de secol XVI din „Aux Damoyselles paresseusses” care preia frumusețea sonorităților renascentiste într-o tonalitate modernă, adusă în secolul al XX-lea de marele compozitor român.
Din repertoriul componistic al primului profesor al lui George Enescu, Eduard Caudella, adept fidel al stilului romantic, am ascultat liedul „Ochii-albaștri-s drăgălași” pe versuri de Anna Conta-Kernbach, interpretat cu o trăire profund autentică, cu o voce care a încălzit timpul și spațiul, contopindu-le într-un suflet, într-un dor.
„Ombra mai fu”, cunoscută și sub numele de „Largo din Xerxes”, este aria de deschidere din opera Xerxes din 1738 de Georg Friedrich Händel. O arie devenită faimoasă datorită frumoasei sale melodii tânguitoare. Este una dintre cele mai neobișnuite melodii de dragoste ale operei, arie interpretată de Xerxes în timp ce admira umbra unui platan. Redată cu o voce profundă, vibrantă, capabilă de coloratură vocală rapidă, această arie a deschis calea, alături de alte piese, printre care și capodopera lui Mozart „Oiseaux, si tous les ans”, compusă în 1777, părții a doua a programului, UN REGAL AL BEL-CANTO-ULUI atât de familiar marii soprane: Donizetti, Verdi, Puccini, într-o înșiruire de mărgărite alese.
Partea a doua a debutat cu faimoasa arie a Luciei di Lamermoor, arie formată din două părți: o parte lentă, cu fraze de respirație lungă pe un legatto amplu în „Regnava nel silenzio”, urmată de cabaletta în două părți „Quando rapito in estasi” din aceeași operă.
Soprana a interpretat cu virtuozitate aria Gildei „Caro nome” din Rigoletto, îndrăgita arie a Musettei din „La Bohème” precum și rolul din „I DUE FOSCARI” de Verdi, PERFECT PENTRU ACEASTĂ SUPERBĂ VOCE DE COLORATURĂ DRAMATICĂ, încheind programul cu o arie dificilă, de virtuozitate din „La Traviata” – cu un mi bemol memorabil care demonstrează o tehnică vocală solidă făcând posibile supraacute de cristal.
În bis, îndrăgita noastră soprană a interpretat Vilja Lied din opereta „Văduva veselă” de de Léhar si un cântec tradițional elvețian „Dur s’Oberland uf” care a înveselit audiența.
Sunt roluri despre care Elena Moșuc mărturisea într-un interviu acordat lui Salvatore Margarone apărut în publicația www.musicandosite.com : „Nu pot alege un personaj, dar cu siguranță acestea trei pe care le-am menționat, Gilda, Violetta și Lucia, sunt cam ca a doua mea piele, sunt eu, sunt în sângele meu.”
Să sperăm că se vor ivi noi și noi ocazii de concerte și producții de operă în care să ne bucurăm de vocea încântătoare a sopranei ELENA MOȘUC.
O voce mereu proaspătă datorată și unei tehnici bine puse la punct, o tehnică vocală solidă materializată în armonii divine care ne-au făcut să simțim trăirea întru Lumină a ființei ca întreg prin vocea ELENEI MOȘUC, al cărei credo este astfel mărturisit:
„Simt, ştiu şi sunt convinsă că Dumnezeu ne iubeşte şi este permanent sprijinul nostru! Să avem încredere şi niciodată, nicio secundă, să nu ne îndepartăm de El!”.
(ELENA MOȘUC împreună cu soțul ei iubit, avocatul și dirijorul CHRISTOPH HEBEISEN)
Imagini foto și video: Irina Airinei
Adaugă un comentariu