AFnews
În urmă cu circa o lună, câteva publicații online anunțau că ministrul de externe al Ungariei, Szijjártó Péter, are sarcina să înființeze până în luna noiembrie a anului curent Fondul Privat al Terenurilor Agricole cu un capital de pornire de 140 de miliarde de forinți (aprox. 401 milioane de euro) cu scopul primordial de a achiziționa terenuri agricole și ferme din statele vecine, necesare afacerilor agricole și industriei alimentare din Ungaria. Totodată, presa ungară titra că Eximbank Ungaria a înființat în aprilie Fondul Privat pentru Industria Agrară și Alimentară, cu un capital de 20 de miliarde de forinți (aprox. 57 de milioane de euro) cu scopul de a investi în afaceri agrare interne sau regionale.
În fapt, înființarea unui fond privat constituie o „șmecherie avocățească”, destinată evitării unor întrebări prea insistente puse de statele în care Ungaria ar achiziționa terenuri, un astfel de fond privat urmând a figura ca un investitor care dorește să-și crească capitalul în afaceri din România, Slovacia, Serbia etc. și, în acest fel evitând discuții neplăcute de genul celor iscate în urmă cu un an în jurul sprijinului economic acodat pe criterii etnice de Fundația ProEconomica.
Cercul oamenilor de afaceri apropiați FIDESZ, partidul aflat la guvernare în Ungaria, denumit generic Sistemul Cooperării Naționale, este interesat de această nouă inițiativă de afaceri finanțată din banii publici, întrucât aceștia au deja investiții în domeniu în Ungaria, dar și în străinătate. De altfel, Lázár János (fost ministru în guvernul Viktor Orban 2011-2018) împuternicit guvernamental al Regiei Naționale de Herghelie și Ferme (Nemzeti Ménesbirtokés Tangazdaság) din Ungaria a susținut într-un interviu că se pregătesc de achiziții în România și Serbia.
Autoritățile din România nu au reacționat în niciun fel, dar în schimb au reacționat slovacii. Ministrul de Externe și ministrul Agriculturii de la Bratislava au început să instituie o nouă regulă pentru achiziția de terenuri de către state străine, astfel încât Ministerul de Externe al Slovaciei să fie informat în avans despre asemenea tranzacții. Noua lege slovacă permite achiziția de terenuri doar de către companii cu profil agricol din alte state. Apoi, guvernul de la Bratislava are în vedere interzicerea acestor achiziții prin intermediul companiilor offshore și de către indivizi care nu au reședință permanentă în Slovacia. De acum, oficiile cadastrale vor trebui să informeze autoritățile despre orice achiziție imobiliară făcută de străini.
La scurt timp după reacția legislativă a guvernului slovac, Viktor Orban a avut o întâlnire cu omologul de la Bratislava, Eduard Heger. Se pare că premierul slovac a fost categoric, pentru că, imediat după această întâlnire, ministrul de Externe al Ungariei a anunțat că Budapesta renunță la decizia de a cumpăra teren agricol în țările vecine.
Guvernul Slovaciei are și alte întrebări pentru guvernul de la Budapesta, fiind luate în colimator achizițiile de monumente istorice din Slovacia de către Ungaria, modul în care Ungaria sprijină educația și afacerile, cu accent pe investițiile în comunitățile maghiare). În România, un fond de investiții maghiar a cumpărat hotelul Dacia din Satu Mare, fosta clădire a primăriei din Carei, hotelul Coroana din Maramureș, hotelul Casino din Borsec, castelul Wesselenyi din Sălaj și castelul Teleki, iar în domeniul educației, guvernul Viktor Orban susține că va finanța renovarea a 400 de grădinițe și edificarea altor 103 (care se adugă altor multe grădinițe și școli renovate sau construite cu bani din Ungaria. În ceea ce privește afacerile, Fundația ProEconomica a vehiculat banii Ungariei de ani de zile pentru a finanța mici afaceri în special în zonele rurale din Transilvania, reacția autorităților române la faptul că un stat vecin împarte bani pe criterii etnice, fără să anunțe de acest lucru statul gazdă, fiind una palidă.
Tot guvernul Slovaciei a făcut primul pas (în martie a.c.) și în chestiunea legii electorale, astfel încât să nu mai permită etnicilor maghiari să voteze atât la alegerile din Slovacia, cât și la cele din țara vecină. Decizia a fost luată la zece ani după ce guvernul Viktor Orban de la Budapesta a adoptat o lege a electorală care permite maghiarilor cu dublă cetățenie să voteze la alegerile din Ungaria, indiferent de statul în care locuiesc. După modificarea legislativă din Slovacia, ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a dorit să aibă o întâlnire cu omologul său slovac, Ivan Korcok, însă a fost refuzat. La noi, concetățenii maghiari sunt asaltați cu mesaje de a/și lua cetățenia ungară, nu pentru că s-ar pregăti Ungaria să le ofere avantaje deosebite, ci pentru ca Viktor Orban să-și asigure continuitatea la putere în urma alegerilor din 2022.
Așadar, slovacii iau măsuri împotriva unor atitudini tot mai agresive din partea unui stat aliat, în timp ce guvernanții români se limitează la politețuri.
Adaugă un comentariu