AFnews
După înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei și a instituțiilor culturale românești: Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, a editurilor și a publicațiilor cunoscute, ținând cont de resursele umane limitate, respectiv numărul restrâns de specialiști din zonă, a fost nevoie de gândirea unui sistem de parteneriat cu instituții similare din principalele centre culturale ale țării, din sistemul Arhivelor Naționale, a muzeelor, universităților și a altor institute de cercetare. Astfel, în decursul anilor, prin organizarea unor sesiuni de comunicări, simpozioane, dezbateri și altele, s-a format un grup de cercetători, nume de marcă în știința românească, dar și tineri care bat la porțile afirmării. Răsplata a fost pe măsură: numărul mare de cărți tipărite și studii publicate în anuarele Angvstia și Acta Carpatica, revista „Grai Românesc” și alte reviste de specialitate, sporirea fondului de documente și de carte, proiectele devenite tradiționale: „Zilele Andrei Șaguna”, „Zilele Nicolae Colan”, Sesiunea națională de comunicări științifice „Românii din sud-estul Transilvaniei.Istorie. Cultură. Civilizație”, ajunsă la ediția a XXVIII-a, Colocviile naționale ale Grupului de cercetare „I.I. Russu”, Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, Primăvara culturală la Sfântu Gheorghe etc.
De remarcat contribuția substanțială, constantă și plină de dăruire a cercetătorilor Ioan Lăcătușu și Vasile Lechințan, atât la înființarea, cât și la dezvoltarea și funcționarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” și a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, în toți acești aproape 30 de ani, în acest spațiu binecuvântat de Dumnezeu, în această adevărată oază de românitate activează un nucleu de promotori și apărători ai valorilor identitare românești.
Referindu-se la aniversarea a 25 de ani de la înființarea Centrului, Vasile Lechințan menționa: ˂˂Au trecut, iată, 25 de ani de ființare a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe, județul Covasna, eveniment care și pentru mine este un prilej de mândrie și de satisfacție pentru că sunt legat și eu de această instituție încă de la începuturile activității ei. Am fost cooptat de grupul de intelectuali patrioți de acolo, în frunte cu colegul și prietenul dr. Ioan Lăcătușu, sufletul mișcării de apărare și promovare a valorilor culturale și a demnității naționale românești în zonă. Un sfert de secol de continuă luptă pentru armonia interetnică în județele Covasna și Harghita, de promovare a spiritualității noastre românești acolo unde era și este atâta nevoie de această activitate nobilă, de mare responsabilitate și maturitate civică. An de an, consecutiv, am participat și eu la sesiunea anuală Românii din sud-estul Transilvaniei – istorie, biserică, școală, cultură, dar și la alte acțiuni promovate de Centru.˃˃
Cei doi cercetători, împreună cu principalii lor colaboratori, au elaborat prioritățile și direcțiile principale ale activității de cercetare interdisciplinară a realităților din arealul sud-est transilvan, în istorie și contemporaneitate. O primă direcție a constat în cercetarea interdisciplinară (din perspectivă istorică, sociologică și demografică) a realității socio-etnice și demografice a zonei Covasna-Harghita; sprijinirea redactării unor lucrări monografice ale comunităților locale, instituții culturale și personalități laice și bisericești. O a doua direcție o constituie cercetarea istoriei și culturii românilor din spațiul sud-estic al Transilvaniei, locul Bisericii ortodoxe și al celei greco-catolice, școlile confesionale, instituții și asociații culturale, elite locale și naționale, genealogia unor familii de cărturari, aspecte ale culturii populare, contribuții la formarea patrimoniului cultural, monumente de for public, cimitire ale eroilor ș.a. A treia direcție privește cercetarea din perspectivă sociologică a unor dimensiuni ale conviețuirii interetnice în județele Covasna și Harghita, relația majoritate-minoritate în sud-estul Transilvaniei, autonomia pe criterii etnice și tendințe de enclavizare, comunicare interculturală și manipulare prin mass-media, interferențe etno-culturale româno-maghiare specifice arealului sud-est transilvan. O a patra direcție este reprezentată de cercetările din domeniul demografiei: evoluția fenomenului etnic și confesional din sud-estul Transilvaniei; reconstituirea evoluției unor fenomene demografice în perioada 1850-2011 din acest areal; evoluții ale mișcării naturale și migratorii; consecințele evenimentelor politice și geopolitice asupra dinamicii populației și a comportamentului demografic; dinamica procesului de asimilare etnică a românilor din zona unde ei sunt numeric minoritari; implicațiile demografice ce decurg din raportul majoritate-minoritate inversat. A cincea direcție o constituie cercetarea în domeniul arhivisticii, referitoare la modernizarea și intensificarea procesului de reformă în sistemul arhivelor, perfecționarea activității de arhivă de la creatorii și deținătorii de documente, relațiile publice și imaginea Arhivelor Naționale, valorificarea științifică a surselor de arhivă, amenajarea și informatizarea arhivei și bibliotecii Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, introducerea în spațiul public a Bibliotecii digitale Eurocarpatica.
Din prefața volumului „Români și secui în secolele XVII – XX. Reflexii istoriografice” de Vasile Lechințan și Ioan Lăcătușu
Adaugă un comentariu