AFnews
Vernisaj Suly Bronstein Wolf (Israel), Bistrița 15 iunie 2023
– A.C .Cleopatra Lorințiu, acest interes al tău pentru arta plastică, în plus să fii „curator” al unei expoziții, ne ia prin surprindere.De unde până unde?
C.L.- Interesul meu față de arta plastică m-a urmărit de fapt de-a lungul întregii mele cariere de scriitoare, jurnalistă și autoare de film documentar. Pentru cei mai de demult ar trebui să amintesc zecile de cronici, de interviuri și de prezentări ale unor plasticieni de-a lungul carierei mele jurnalistice. Iar ca să mă refer punctual numai la județul nostru, îmi amintesc ce am scris despre Miron Duca, Vasile Tolan, Marcel Lupșe , Vioara Dinu, Retegan Macedon,Floarea Sbârci și alții, atunci când și ei și eu eram la tinerețe…
De-a lungul vremii, și în perioada mea de realizator de televiziune (adică vreme de vreo 19 ani !)am făcut filme documentare despre mulți artiști plastici și din fericire, unele din ele au rămas de referință: spre pildă, „Prin misteriosul domeniu” dedicat lui Ion Vlasiu ( s-a întâmplat din nefericire să fie și ultimul interviu acordat de marele artist ). Dar și „Fotograme din viața unui pictor :Ion Sălișteanu”.Dar lista e muuult mai lungă, am fost mereu fermecată de plasticieni, deopotrivă de rezultatul muncii lor și de atelierele lor, de forma de libertate interioară a felului acestora de a fi m-a inspirat.
De la ilustratori de seamă precum Done Stan sau Elena Boariu, la ceramiști și sculptori precum Gabriela Manole Adoc pe care o vei găsi într-un ultim interviu chiar în recenta mea carte, ”Zboruri secrete” despre a cărei lansare la Biblioteca din Bistrița ai scris cu atâta generozitate și prezență de spirit.
– Înțeleg, dar ne aduci acum o artista din străinătate, cum s-a petrecut asta? Cum ai convins-o?
– Ca să fie de înțeles, ar trebui să completez faptul că am scris despre, și am făcut interviuri cu artiști din fel de fel de lumi : am scris despre JorgeCoelho, pictor din Ecuador , și despre sud americani atunci când am fost în America de Sud , despre Gudrun Morel o artistă franceză de origine germană care a locuit mult prin Africa de Sud și prin Mexic, l-am filmat pe americanul de origine română Adrian Ioniță, la Chicago, și pictorii Marocani în călătoriile mele prin Maroc, am fost în atelierul marelui italian Enzo Gribaudo de la Torino și litografiile lui fascinante cu dedicație mă acopnaniază încă, de pe peretele camerei mele din Drumul Taberei.Limbajul universal al artei plastice m-a fascinat constant
– Am înțeles, dar …ce te leagă de Israel?
– Mă leagă cei patru ani în care din postura funcționărească de deputy director la reprezentanța românească, așa cum au fost ei, am putut organiza ( susținută de colega mea Andreea Soare , mai totdeauna) expoziții ale unor artiști care, iată acum se simt legați de România. Mă gândesc la britanica Beverly Jane Stewart, la Bella Rosenbaum ,israeliană originară de România și care chiar acum,in iunie, a organizat o expoziție colectivă la Iași, apoi Cristina Weiss și iată, la Suly Bronstein Wolf care ( împreună cu curatoarea israeliană Vera Pilpoul,o foarte pricepută într-ale artelor plastice) a avut încredere în mine, a mers pe mâna mea și iată că vine la Bistrița!
– Vine la Bistrița cu o mare expoziție, să înțeleg că autoarea și-a suportat cheltuielile de deplasare a lucrărilor ? Este excepțional.
– Da, Suly face un lucru pe care îl consider un cadou pentru lumea culturala a Bistriței Năsăudului dar și o deschidere pentru colaborări viitoare : aduce o expoziție găzduită de managerul Alexandru Gavrilaș, la sala de arta contemporană a Muzeului nostru, un muzeu care este o stea în patrimoniul muzeistic românesc și de ce nu, european.
– Am înțeles,o artista israeliană care se simte aproape de România , am aflat că și prin soțul ei ,un medic faimos care ne-a vizitat de curând la Bistrița , cu prilejul unui Congres medical, două curatoare, una pentru Israel, Vera Pilpoul, alta pentru România, Cleopatra Lorințiu… dar de ce „Fă Rai din ce Ai”? Aici încep misterele..
– Eu am ales această vorba românească pe care o tot ascultam la țară, în copilărie: explicația e simplă: Suly Bronstein Wolf mizează pe o concepție foarte la modă. Este o artă ecologică, foarte multe materiale sunt reciclări, se alcătuiește frumosul din obiecte mici, neînsemnate care în mod curent ar fi aruncate. E cumva și un semn de economie planetară, iată că din aproape nimic se poate alcătui ceva frumos, sau interesant sau care să bucure fără să coste.
E un fel de semnal de alarmă pentru noi toți, să nu mai risipim, să nu ne mai fandosim cu lucrurile scumpe, să băgăm de seamă că esteticul, frumosul, sunt adeseori la îndemâna noastră fără ca noi să risipim…
Cu o biografie densă, de cetățean al lumii, cu afinități în leagănul Europei de Est, născută în Brazilia și cu o interesantă experiență canadiană, israeliana Suly Bornstein Wolf a fost pentru mine o întâlnire de-a dreptul surprinzătoare.
În pictură, colaj, instalații, mai toate provenite prin reciclarea materialelor, în sticlărie și tehnici mixte, această plasticiană ne oferă un fel de mixtum compositum al lumii de azi, nuanțată prin afinități estetice, reunite prin tehnici și idei, printr-o vocație a metaforei translatată în culoare și formă.
În galeria ei din Neve Tsedek, la Tel Aviv, alături de curatoarea expozițiilor ei, Vera Pilpoul, am avut și eu revelației unei noi vieți acordate obiectului umil, refolosit și ridicat la rangul de sursă de inspirație.
De aceea am intitulat prima ei prezență în România care se petrece printr-o expoziție de autor în Galeria de artă contemporană a prestigiosului Complex Muzeal Bistrița Năsăud: „Fă Rai din ce ai!”
Această veche zicere românească i se potrivește perfect, e ca un arc de gând peste timp și peste lume, aducându-ne-o aproape pe această artistă internațională, în efortul ei superb de-a se apropia de publicul din România. Sunt forme, culori, nostalgii, spirit ludic, modern și surprinzător, într-o adevărată cavalcadă eclectică.
Cleopatra Lorințiu
Adaugă un comentariu