Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Română (ASILR) oferă cititorilor români doar o parte din producția sa de carte la Târgul de carte Bookfest care are loc în perioada 29 mai – 2 iunie în complexul Romexpo, pavilionul B2. În cadrul evenimentelor de prezentare de carte, ASILR a prilejuit, joi, 30 mai, ora 14, la Sala „Cafeneaua literară” prezentarea autorilor:
Acad. Jean Askenasy, filosoful Sorin Antohi și scriitoarea Cleopatra Lorințiu.
Cleopatra Lorințiu a evocat anii în care, ca director adjunct al ICR Tel Aviv, a legat o serie de prietenii literare cu scriitori israelieni de limbă română și cu alți oameni de creație din Israel, cu Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, cu Dragoș și Ioana Nelersa, cei care conduc Gazeta Românească și Editura Familiei cu care a început o fructuoasă colaborare. În anii pandemiei, când omul devine mai introspect, mai autoreflexiv, a apărut și ideea realizării unei cărți -interviu cu acad. Askenasy, o carte de destăinuiri, amintiri, întâlniri memorabile, acest dialog oferind , uneori, neașteptate revelații.
Gândită ca o posibilă reflectare a vieții, carierei, opiniilor despre sine și ceilalți a neurologului Jean Jacques Askenasy, cartea de dialoguri inițiată de Cleopatra Lorințiu „Despre ce nu se uită” apărută la Editura RAO este, în același timp, o confruntare incitantă, presărată, pe alocuri, cu tandrețe, cu scăpărări și contraziceri între două generații, între două moduri de a vedea, filtra, lumea și realitatea.
Memoria afectivă derulează amintiri cu și despre AUGUSTIN BUZURA, JACQUES DE DECKER, MOSHE IDEL, ALIZA BEGIN, MENAHEM BEGIN, MEIR ROSEN, SOLOMON MARCUS, NICOLAE CAJAL, MAYA SIMIONESCU și mulți, mulți alții…Decepții și clipe amare sau emoții puternice și iluminări interioare, sărutul accidental al pământului israelian în prima sa zi de alya dar și amintirea celei mai frumoase țări din lume, țara copilăriei și tinereții, România, precum și multe alte paradoxuri și provocări ale destinului, fac, din această carte, o lectură incitantă și un rappel la filtre culturale în care intertextul joacă un rol important: de la Proust la Freud, de la Voltaire la ,,superficiala” Evelyn Beatrice Hall, toate aceste treceri sunt și ele salturi care mărturisesc anvergura celor doi creatori, cel care întreabă și cel care răspunde, cel care analizează răspunsul în mod critic și cel care intră în jocul binar al argumentării. Pentru că cei doi autori …nu sunt de acord, dar se respectă; nu au aceeași părere despre anumite teme, dar fiecare îi acordă celuilalt dreptul de a avea o opinie diferită. Un pasionant joc de șah terminat cu remiză.
Cartea mai poate fi văzută și ca un ,,filtru” în sens vechi, ca un ritual al descoperii aparențelor și al ascunderii esențelor. Un moment de liniște într-un ocean veșnic învârtejit. Coborârea în sine înseamnă ajungerea la adevăr pe firul retoricii. Viitorul și trecutul sunt a filei două fețe…Iar Adevărul încremenit, egal cu sine, este, de fapt, ochiul furtunii.





Adaugă un comentariu