Octavian C. Tăslăuanu, ,,Spovedanii”

S-a născut în familia preotului Ion Tăslăuanu. Mama sa a fost Anisia, născută Stan. Octavian a fost al doilea dintre cei unsprezece copii ai familiei Tăslăuanu. În 1889 urmează cursurile liceului românesc din Năsăud, pentru ca în anul 1890 să treacă la liceul din Braşov. În anul 1892 se mută la liceul din Blaj. A luat bacalaureatul în anul 1895, la liceul din Năsăud. Între 1898-1902 a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti. În anul 1894 s-a implicat activ în manifestaţiile de susţinere a memorandiştilor, care erau judecaţi de autorităţile ungare. În anul 1897 fost încorporat în armata austro-ungară, făcând stagiul militar în Regimentul 87, la Triest, obţinând gradul de sublocotenent în rezervă.

În 1902 a primit postul de secretar la Consulatul General al României de la Budapesta. În această perioadă a colaborat la publicaţia „Luceafărul” şi s-a împrietenit cu Octavian Goga. În 1904 va deveni proprietarul şi editorul acestei publicaţii.

În 1905 a participat la serbările legate de inaugurarea Muzeului Astrei de la Sibiu, iar în anul următor va muta sediul ,,Luceafărului” în acest oraş. Din anul 1906 O. Tăslăuanu va fi secretar administrativ al ASTREI. În toamna aceluiaşi an, el devine redactor-responsabil al ,,Luceafărului”, iar Octavian Goga va fi directorul.

Din anul 1909 apare publicaţia ,,Transilvania”, sub conducerea lui O. Tăslăuanu, care va continua să se îngrijească şi de „Luceafărul”. A reorganizat, în anul 1911, ,,Biblioteca poporală a Asociaţiunii”. O. Tăslăuanu şi O. Goga rupseseră legăturile de prietenie pentru o vreme, din cauza Adelinei, soţia lui Tăslăuanu, pe care Goga dorise iniţial să o ia de soţie. În anul 1911 cei doi s-au împăcat şi au început să colaboreze din nou.

În anul 1914 a fost înrolat în armata austro-ungară, ca ofiţer, şi trimis pe frontul din Galiţia. A dezertat din armata austro-ungară, trecând în România şi înrolându-se voluntar în armata română.

La 1 Decembrie 1918, la Marea Unire de la Alba Iulia, a fost ales membru al Marelui Sfat Naţional din Transilvania.

În 1919 ajunge deputat în Parlamentul de la Bucureşti. Face să reapară revista ,,Luceafărul”, de această dată la Bucureşti. Tot în anul 1919 a înfiinţat, la Cluj, Tipografia şi Institutul de editură ,,Ardealul”. A fost ales vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Români. În anul 1920 este ministru al Comerţului şi Industriei şi ministru al Lucrărilor Publice. Anul următor va demisiona din Guvern. În 1926 devine senator de Mureş. În anul 1941 a înfiinţat la Bucureşti săptămânalul ,,Dacia”, care a apărut doar în câteva numere.

Se stinge 23 octombrie 1942 la București și este înmormântat în Cimitirul Bellu.

„Niciodată n-am înţeles și simţit mai profund, mai trăit, durerea exilatului din Roma, ca în anii de surghium și de mizerii la care am fost osândit de calomniatori în propria mea ţară. Mândria mea de om m-a împiedicat să aștern pe hârtie povestea lungilor clipe amare. Cred că am făcut o greșeală, fiindcă tăcerea mea a putut fi tălmăcită ca o recunoaștere a faptelor urâte ce mi se imputau. Da, trebuia să rup tăcerea și să izbesc, cu bolovanii adevărului, în cap pe toţi cei ce-au îndrăznit să se atingă de cinstea mea”.

Octavian C. Tăslăuanu, Spovedanii, Ediție îngrijită de George-Bogdan Tofan, prefață de Filip-Lucian Iorga, Editura Mega, 2023, p. 189

Declarația românilor ardeleni și bucovineni din Iași, 6 octombrie 1918. Textul a fost întocmită de Octavian C. Tăslăuanu în calitate de secretar al Comitetului Național al Românilor emigrați din Austro-Ungaria. Tot el l-a convins pe Alexandru Lapedatu să o semneze ca președinte, „deoarece îi respinsesem demisia în cursul verii”. Declarația a fost citită de deputatul Alexandru Vaida-Voevod în Parlamentul din Budapesta.

Mai multe în volumul „Octavian C. Tăslăuanu – Spovedanii VI-VIII”, ediție îngrijită de George-Bogdan Tofan, prefață de Acad. Ioan Bolovan, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2020.

Sursa foto: Muzeul Național al Literaturii Române din București.

2 comentarii

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.