Ziua Limbii Române a fost sărbătorită cu fast de românii din Timoc, Serbia, în comuna Podgoraț

În perioada 29-31 august 2024, românii din Timoc au sărbătorit Ziua Limbii Române la Podgoraț, județul Zajecar, Serbia prin cântec și dans populat românesc.

Festivalul a fost organizat de Asociația pentru cultura Românilor din Serbia „Ariadnae Filum” și Etno Club Podgorac cu sprijinul Ministerului fără portofoliu al Republicii Serbia responsabil cu diaspora și sprijinul Municipiului Boljevac și Asociației “Casa Maramureșană” din Baia Mare.

Pe lângă participanții la Festival din Serbia:
Ansamblul folcloric “Podgorac ”
Ansamblul folcloric “Tanda”
Grupul de folclor “Valakone”
Grupul etno „Timoceani” au mai participat soliștii vocali și instrumentali Jela Marjanovici, Nikola Nikolici, Katarina Drugici, Teodosia Pastronevici, Filip Dlbokici, Aleksandar Brnzanović, Andrej Žurž, Mile Žikić, Novica Gvozdenovici,… printre care majoritatea tineri și copii.

Cu participarea lor, Festivalul a fost pus în valoare de oaspeții din străinătate:
Grupul folcloric original de dansuri autentice valahe/române din Rabrova, Vidin, Bulgaria
Grupul de canto al Școlii de Muzică Kavadarci din Macedonia
Grup de dansuri „Elkelam Dance Ensemble” din Atena, Grecia
Din motive legitime, membrii KUD „Bordeiașul” din Municipiul Šişeşti România nu au ajuns la Festival!

Invitații Festivalului au fost:
Doamna Miora Ștefan – Consul General al României în Republica Serbia
Domnul Sladjan Djimiš, Președintele Municipiului Boljevac
Părintele Anton Chera, Parohul Borului al Bisericii Ortodoxe Române în Serbia
Părintele Milan Milanović, parohul al Podgorțului al Bisericii Ortodoxe Sârbe
Doamna Ljubica Radović, Director al Centrului cultural din Boljevac
Președintele Partidului Neamului Românesc și coordonatorul Congresului Românilor din Serbia de la Bor, dr. Predrag Balašević
Coordonator al Congresului Românilor din Serbia, din Negotin domnul Dušan Prvulović.

Seara, la Podgoraț, un sat românesc cu 3000 de locuitori, a avut loc un spectacol realizat de Asociaţia pentru Cultura Românilor/Vlahilor din Serbia „Ariadnae Filum”, Primăria din Podgoraţ şi Protopopiatul Ortodox Român al Daciei Ripensis din Timoc.

Ansambluri folclorice de la nord, dar și de la sud de Dunăre  au adus un omagiu limbii române în localitatea Podgoraț.

„Noi știm că aici suntem români, vorbim românește, avem o cultură, avem obiceiuri românești. Ne rămâne numai aia că limba pe care pe care am vorbit-o să o vorbim în continuare, limba pe care au vorbit-o bunicile și mamele cu noi să o vorbim și noi cu copiii și cu nepoții noștri”, a declarat Zavișa Jurj, președintele Asociației „Ariadnae Filum”.

La concert au participat mii de spectatori. Au fost prezenți reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române, directorul Ariadne Filum – Zavisa Zurz, reprezentanți ai ONG-urilor românești din zonă.

Andrej Žurž:

,,Pe prima imagine este grupul „Timočani”, care este format din toboșarul Miroslav Zikic, acordeonistul Aleksandar Brnzanović și eu ca interpret. A doua poză este fratele meu Aleksandar Brnzanovic și cu mine, cu interpretul Aleksandar Kulić.  Festivalul internațional de cântece și jocuri vlahe/românești de la Podgoraț. Festivalul din acest an a adunat cel mai mare număr de participanți de până acum. Am avut ocazia să vedem oaspeți din Grecia, Macedonia, Bulgaria și bineînțeles din Serbia. A fost o atmosferă grozavă la festival și se vedeau o mulțime de stiluri de artă cu vlah/români din Balcani.”

Românii din Timoc, în număr de aproximativ 300.000, conform estimărilor organizațiilor românești, locuiesc compact în jurul a câteva centre: la Bor, Negotin, Zajecar, Petrovaț, Ciupria și Pojarevaț. Aceștia nu au educație în limba maternă, emisiuni radio-tv, iar organizațiile românești nu sunt reprezentate în Parlamentul de la Belgrad. Credința ortodoxă în limba română este menținută de Protopopiatul Dacia Ripensis al BOR cu 8 preoți și 10 bisericuțe și paraclise, pentru un teritoriu de dimensiunea Olteniei. Autoritățile operează cu distincția artificială între vlahi („sârbi romanizați”) și români. În momentul de față, datorită urbanizării accelerate și a lipsei de educație formală, identitatea lor este în real pericol.