Adrian GĂZDARU: Teatrul, poveste în oglindă…

Un interviu de Irina AIRINEI

Irina Airinei:  Reînnodând firul dialogului cu dumneavoastră, după mulți ani, v-aș propune să încercăm să schițăm o retrospectivă a activității dumneavoastră desfășurate pe mai multe paliere. Format, ca actor, la Academia de Teatru și Film I.L.Caragiale – București, secţia Actorie, la clasa prof. Mircea Albulescu și a conf. Catălin Naum, ați jucat în nenumărate spectacole de teatru și în filme, ați montat zeci de piese ca regizor și ați condus, ani buni, două teatre importante.

Adrian Găzdaru: Să începem cu începutul: M-am născut pe 01.02.1968, în localitatea Ianca, județul Brăila. Am terminat Academia de Teatru si Film ,,I. L. Caragiale”, București, secția Actorie, clasa prof. Mircea Albulescu, conf. Cătălin Naum, în 1995.

După terminarea Facultății de Teatru, am fost cooptat în echipa Teatrului Municipal ,,George Bacovia” din Bacău și primul spectacol în care am fost distribuit la Bacău a fost ,,Opera de trei parale”. Ulterior, am jucat în aproape toate spectacolele teatrului și, de la 1 februarie 2005, am fost numit directorul Teatrului Municipal ,,Bacovia” până în august 2014. Aici am reușit, cu trupa teatrului, să realizăm foarte multe proiecte, atât sociale cât și culturale. Printre cele sociale se numără ,,Bilet în aşteptare” – iniţiativă cultural-umanitară în sprijinul persoanelor defavorizate, „Și noi vedem teatru!” – inițiativă socio-culturală ce presupune accesibilizarea spectacolelor de teatru pentru persoane cu deficiențe de vedere. Aceste spectacole au reușit să sensibilizeze publicul băcăuan.

„Doamne, fă ca Schnauzer să câştige!” este o piesă regizată de mine, scrisă de cunoscutul dramaturg Viorel Savin, autorul multor piese jucate în toată țara, printre care ,,Bătrâna și hoțul” și multe altele.

Îmi amintesc că într-o zi stabilită a fiecărei luni calendaristice aveam spectacol gratuit pentru pensionari.

Cu unele proiecte cum au fost ,,Casa Bernardei Alba”, ,,Maria Stuart”,  ,,Bigamul”, o comedie savuroasă, trupa Teatrului ,,Bacovia” a fost invitată în festivaluri internaționale.

Am continuat un festival înființat la Bacău în 1972 dar care, în 1992, din păcate, s-a oprit. L-am reluat în 2006, gala recitalurilor actoricești, Gala Star se numea. Sub conducerea mea, l-am structurat pe două secțiuni: secțiunea concurs și  secțiunea recitaluri extraordinare.

În 2013, Gala recitalurilor extraordinare, secțiunea ,,invitați” a fost deschisă de doamna Angela Gheorghiu care a avut un recital pe scena teatrului de vară de o oră și 40 de minute, fiind prima localitate din provincie unde dumneaei a concertat și fiind foarte aproape de locul dumneaei de naștere, Adjud.

I.A.: Ați condus, timp de 10 ani, Teatrul din Bacău și, timp de opt ani, Teatrul Excelsior căruia i-ați transmis multe din valoarea experiențelor acumulate la Bacău. Cu ce ,,bagaj” ați pornit în activitatea de director la Teatrul ,,Excelsior” din București?

A.G: În 2014 m-am prezentat la concursul pentru postul de manager al Teatrului ,,Excelsior” pe care l-am câștigat și de la 1 august 2014 am preluat conducerea acestui prestigios teatru pentru copii și tineret înființat de regretatul maestru Ion Lucian.

I.A.: Ați adus Teatrul ,,Excelsior” în Cartea Recordurilor. Cum ați reușit?

A.G.: Celebrarea Centenarului Marii Uniri a prilejuit Teatrului Excelsior realizarea unui mare eveniment dedicat acestei importante sărbători din istoria poporului român, spectacolul ,,Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, în regia lui Horia Suru. Spectacolul a făcut parte dintr-o producție-eveniment care și-a propus să ofere o experiență teatrală complexă, desfășurată pe parcursul unei zile întregi, ambientată în secolul al XIV-lea, în contextul domniei lui Vlaicu Vodă. Dacă satul medieval construit în mărime naturală, amplasat pe o suprafață de 4000mp în Piata Constituției, putea fi vizitat în timpul zilei, megaproducţia teatrală ,,Vlaicu Vodă” a fost vizionată în fiecare seară de sute de spectatori, care au urmărit acţiunea piesei ce se desfăşura în diversele spaţii ale satului medieval de pe marea gradenă rotativă realizată special pentru acest proiect. De altfel, aceasta a fost omologată de către reprezentanţii Guinness World Records drept cea mai mare gradenă rotativă din lume folosită într-un spectacol, Teatrul Excelsior fiind singura instituţie de gen din ţară care deţine un astfel de record la nivel mondial.

Teatrul şi-a desfăşurat activitatea pe două direcţii principale: valorizare culturală şi redefinire educaţională. Sub egida Primăriei Capitalei, pe lângă spectacolele din repertoriu, Teatrul Excelsior a dezvoltat o serie de programe şi proiecte care să satisfacă dorinţa de cunoaştere şi autodepăşire a tinerilor și care să îi implice creativ şi emoţional: Concursul de dramaturgie pentru adolescenţi NEW DRAMA, Festivalul EXCELSIOR TEEN-FEST, un festival de teatru profesionist adresat adolescenţilor, RELIEF. Laborator de teatru tânăr, în care trupe de teatru de liceeni îşi prezintă propria producţie, Gala Premiilor EXCELSIOR, un proiect de mare anvergură care sprijinea, la nivel naţional, continuitatea activităţilor corurilor şcolare. Și atâtea altele…

Din decembrie 2015, a fost inaugurat un nou spațiu de joc în cadrul Teatrului EXCELSIOR, Sala Studio, cu o capacitate de 55 de locuri și structură modulară, un spaţiu necesar, ideal pentru proiecte, workshop-uri şi spectacole-laborator. Având în vedere că Teatrul Excelsior este singurul teatru din Bucureşti care are înscris în statut faptul că se adresează nu numai copiilor, ci şi adolescenţilor, a fost extinsă paleta de vârstă a spectatorilor printr-o ofertă culturală special adaptată nevoilor publicului tânăr sub deviza ,,Azi,e Mâine”.

Astfel, tineri regizori au montat la Teatrul Excelsior spectacole pentru tineri, cu actori tineri, pe texte deosebit de valoroase din literatura română şi universală ale unor autori precum: I.L. Caragiale, William Shakespeare, François Rabelais, Pierre Corneille, William Golding, Aldous Huxley, Alan Bennett, Lee Hall, Leonard Gershe ş.a. Aceste spectacole nu numai că au fost foarte bine primite de publicul tânăr bucureştean, dar au fost invitate să participe la cele mai importante festivaluri de teatru din ţară unde au fost recompensate cu premii. Astfel, în anul 2017, la Festivalul Naţional de Teatru unde sunt prezentate cele mai bune producţii teatrale din ţară, Teatrul Excelsior a avut două titluri selecţionate: #EmojiPlay, un spectacol de teatru coregrafic de Gigi Căciuleanu şi ”Our Ladies of Perpetual Succour” (,,Fecioarele noastre grabnic ajutătoare”) de Lee Hall, un musical în regia lui Răzvan Mazilu.

În 2017 am avut șansa să se deblocheze posturile și am angajat actori tineri imprimând acestui teatru o mai intensivă deschidere către publicul tânăr. Sunt piese care au ținut capul de afiș și se joacă și acum, aș aminti doar ,,Familia Addams” în regia lui Răzvan Mazilu, libretul: Marshall Brickman & Rick Elice, în traducerea și adaptarea lui Carmen Stanciu sau ,,The History Boys. Poveşti cu parfum de liceu” de Alan Bennett; în traducerea, regia şi scenografia lui Vlad Cristache, actualul director al teatrului.

,,Opera de trei parale” de Bertolt Brecht și Kurt Weill în traducerea Ozanei Oancea și în regia lui Răzvan Mazilu, ,,Fecioarele Noastre Grabnic Ajutătoare” de Lee Hall în regia aceluiași Răzvan Mazilu, un musical pe care l-am prezentat în Festivalul vacanței de vară la Excelsior pe care l-am realizat în Parcul Bazilescu din București și în parcul Carol.

I.A.: Priviți înapoi cu…ce sentimente, ca să parafrazez o expresie celebră?

A.G.: Nu am crezut că un actor se poate întâlni cu fericirea realizărilor sale și din postura de manager, dar am avut această satisfacție! Au fost foarte multe realizări în acest teatru și îi mulțumesc lui Dumnezeu că și în continuare, după ce eu am fost îndepărtat de la conducerea teatrului de către Nicușor Dan, primarul Bucureștiului fiind considerat de el ,,omul doamnei Firea” (sic!), această bucurie a împlinirilor teatrale mi-a rămas vie în memorie și în suflet.

I.A.: Ca regizor ați avut în panoplia regizorală 20 de spectacole. Care e secretul reușitei regizorale?

A.G.: E un miracol să aduci în scenă aceste emoții, această iubire de joc, să-ți realizezi viziunea prin această relație interumană dintre autor, regizor și actori! Depinde foarte mult și de ei, depinde foarte mult și de tine, să se ajungă la o simbioză între regizor și actori, între regizor și corpul tehnic, între regizor și scenograf! Este foarte important să fie o simbioză între creatorii de teatru!

I.A.: Cum ați reușit?

A.G.: Marele meu profesor de la Academia de teatru, Mircea Albulescu, m-a învățat să încerc să dau răspunsuri concrete la două întrebări esențiale: ,,CE?” și ,,DE CE?”. Dacă găsești răspunsul acestor două întrebări, răspunsul la întrebarea ,,CUM să faci?” vine de la sine.

I.A.: Puteți defini teatrul?

A.G.: Teatrul nu e o joacă. E un JOC mai grav decât s-ar putea imagina. Grecii îl numeau τραγῳδία, κωμῳδία…teatrul este o poveste în oglindă despre condiția umană, despre maturitate, asumare, despre ceea ce înseamnă a fi om.

Adaugă un comentariu

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.