Maria TOACĂ: Prințesele de ieri, Doamnele române de azi ale Bucovinei

ARE DUMNEZEU multe mângâieri şi daruri de lumină peste întunericul, tristeţea si rănile acestor timpuri. ln vremuri de cumplite încercări, Dumnezeu ne trimite îngeri pe pământ. Cu aripi de înger ocrotitor, aşa le-am văzut, le-am simțit prezenţa în Salonul de Cultură şi Reviriment Societal, pe câteva doamne din neam boieresc de pe meleagul Bucovinei, scoase din uitarea secolelor trecute, de o doamnă a zilelor noastre — Maria Calancea, preşedintele Asociaţiei Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Arboroasa” (CCPCT) din judeţul Suceava. Acum câteva săptămâni, când m-a sunat si m-a invitat la un parteneriat în calitate de presedinte al Societătii „Doamnele Române” din Cernăuţi, n-am crezut în reuşita organizării atât de rapide a acestui eveniment. Îndoielile veneau și de la faptul că sărbătoarea trebuia să se desfăşoare în nordul Bucovinei — la Igeşti şi Budinet. M-am gândit că la Suceava sau în oricare altă parte a României asemenea activităti sunt mai simplu de organizat. Însă comuna Ciudei, cu satele Igești, Budinet, Cireș sunt locurile de baștină ale ‘doamnelor: cu renume istoric ce urmau să fie evocate — Eugenia de Reuss-lanculescu, Alma de Volcinschi, Elena Cuciureanu, Maria Rusescu și alte femei remarcabile nu doar prin originea lor aristocratică, ci prin fapte de folos naţional şi de binefacere, care ne inspiră până astăzi. După cum s-a văzut, de fapt, o știam și de la alte manifestări naționale ale românilor din respectiva comună, în mijlocul acestor oameni sunt personalităţi cu mare dragoste şi interes faţă de istoria neamului, dar mai ales talente de a exprima această iubire într-un mod marcat de tandrete și eleganţă, aşa cum a demonstrat directoarea Școlii de Arte din Ciudei, prof. Dana Cogut, directoarea Liceului din Igeşti, Olga lonaşcu, profesoara de la Gimnaziul „Grigore Bostan” din Budinet, Tatiana Bândiu, susținută de directoarea instituţiei respective, Svetlana Alexandriuc, Marinica Dolinsca, gazda care a oferit generos spaţiul salonului de evenimente „Imperia”. Cu asemenea însoțitori, având și o suită selectă de la Rădăuți și Suceava, Prof. Maria Calancea a organizat o sărbătoare cu profund mesaj naţional, dar și de o rafinată relaxare intelectuală. Data de martie, când în lume se marchează Ziua Internaţională a Femeii a fost un prilej excelent de aprofundare în trecutul românesc prin evocarea rolului femeilor în istoria neamului nostru, mai cu seamă că în a 11-a zi a Mărțișorului se împlinesc 159 ani de la nașterea Eugeniei de Reuss, militantă inverşunată pentru drepturile femeilor, scriitoare şi publicistă combativă. După reușita de a obţine titlul de Tezaur Uman Viu-2024 pentru mesterul popular Dumitru Iliut din Crasna, Mărioara Calancea a venit cu un nou eveniment de rezonanţă, în spiritul nobleţei româncelor din Bucovina, fie din os domnesc, fie de la talpa țării. Imaginile surprinse sunt grăitoare, însă fiecare moment din scenariul derulat la 8 martie în salonul de evenimente „Imperia” necesită o descriere detaliată. S-a deschis salonul cu cheia de aur a poemului lui Stefan Augustin Doinaș „Mistreţul cu colţi de argint”, sugerându-ne ideea că numai prin sacrificiu, prin inverşunarea de a nu renunţa la vis şi la idealuri se ating înălţimile. Am parcurs urcuşul în sfera divină a muzicii lui Mozart şi rapsodiilor lui Enescu, în sublimul Baladei lui Ciprian Porumbescu împreună cu Cvartetul instrumental „Diamond Band”, trei viori si un violoncel (Dana Cogut, Uliana Rusu, Alidna Zueva, Natalia Lisak) şi oaspeţii artişti Eugen Dumitrescu şi Corina Răducanu, un duet pianistic de un deceniu, artişti cu o activitate concertistică la zeci de festivaluri naționale si internaţionale, recitaluri pe scene din Anglia, Austria, Belgia, Germania, Italia, Republica Moldova, si, desigur, un loc drag inimii lor — comuna Ciudei. Or, pianistul Eugen Dumitrescu a menţionat îndeosebi legăturile muzicale strânse cu discipolii Scolii de Arte „losif Cogut” din Ciudei, manifestându-si spusele prin interpretarea răvăşitoare a BALADEI lui Ciprian Porumbescu, în duet cu Dana Cogut la vioară. Artistul si-a prefatat momentele muzicale cu o laudă binemeritată la adresa elevilor Școlii de Arte din Ciudei, tinerii instrumentişti demonstrând pe parcurs, sub acompaniamentul maestrului de concert Margarita Kozlova, sunt de talentaţi — la vioară, acordeon, clarinet, pian. Pe undele muzicii, artistii din partea gazdelor si a oaspeţilor ne-au ţinut într-o revărsare relaxantă, la final având sur-priza să-I admirăm pe Ovidiu Foca, director al casei de Cultură din Rădăuţi si un interpret de excepţie a muzicii lui Anton ‘Pann, în versiunea lui Marius Sireteanu, asistat de Dana Cogut la vioară si de Eugen Dumitrescu — Corina Răducanu la pian. La propunerea amfitrioanei Maria Calancea, am prezentat un excurs in lumea vechilor tradiţii ale doamnelor române de odinioară. Un salut învesmântat în miresme de lalele, liric aidoma ziler „când vorbesc si cântă muzele”, dar si cu rigori de documentarist, ne-a adresat dr: Florin Stan, referent principal la Consulatul General al României la Cernăuți. Misiunea diplomatică la Cernăuţi a mai avut parte de un moment solemn cu nuanţe lirico-sentimentale. Printre onorabilii oaspeţi s-a aflat prof. dr. Irina Vasile Airinei, scriitoare si jurnalistă de prestigiu, presedinta Asociaţiei ANIMA FORI — Sufletul Cetăţii, care a sosit la Ciudei după un eveniment remarcabil de la Vaslui, consacrat femeilor celebre din România, la care dr. Irina Airinei participă câţiva ani la rând. Acum, la ediţia a VII-a, a prezentat o personalitate din diplomaţia română. Rememorând evenimentul de la Vaslui, câteva momente au fost consacrate activităţii Consulului General al României la Cernăuţi, doamnei Irina Loredana Stănculescu. Despre eroinele principale, doamnele din cultura si memoria locului — Eugenia de Reuss si Alma de Volcinschi au vorbit Maria Calancea si Mălina Aniţoaei, personalitate culturală a Bucovinei prin scris si fapte, prezentă si în calitate de secretar general al Societăţii pentru Cultura si Literatura Română în Bucovina, mesageră a președintelui respectivei Societăți, dr. Liviu George Maha, rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, lași. Maria Calancea a evocat si destinul dramatic al Elenei Cuciureanu, născută la 18 septembrie 1918 la Cires, care a purtat prin Ardeal dorul de Bucovina cu toate comorile sufletești si a adus la Brasov cămașa cusută cu lacrimile de acasă. O fericită întâmplare a făcut s-o întâlnească în  lumea virtuală pe nepoata sa Dana Streza, de la care a aflat mai multe despre povestea româncei din Cires. Pagini din viata pictoriţei Maria Rusescu au fost readuse de profesoara Diana Miglei de la Liceul nr. 1 Ciu-dei. Născută în 1936 la Ciudei, pictoriţa s-a re-fugiat cu părinţii la Iași ridicate și s-a afirmat în artele plastice după 1990, exemplul ei demonstrând că nicicând nu e târziu să dai drum liber talentului. Si dacă tot am ajuns la pictură, trebuie să menţionez stăruinţa Mariei Calancea de a le readuce acasă pe Eugenia Reuss şi Alma de Volcinschi și prin două admirabile tablouri, chipul tânăr al Almei dăruit Gimnaziului din Budinet, fiind pictat de un tânăr din Chisinău, Radu Negru. Tabloul Eugeniei Reuss a fost preluat de directoarea Liceului din Igești, iar al Almei de Volcinschi, după ce a fost înmânat profesoarei Tatiana Băndiu, si-a urmat drumul la Budineţ, prilejuind acolo o impresionantă călătorie in istoria satului și castelului ce adăpostește școala. Istoria mare a poporului începe si de la firul ierbii, de la oamenii simpli, cu suflet mare, așa cum a fost Florica Dumitriuc din Budineţ, mama profesorului școlar, împătimit de creaţia literară, Dorin Misichevici. Povestea acestei femei, care a lucrat in fragedă tinerețe în familia soţilor loan si Alma Volcinschi, a impresionat-o pe profesoara dr. Viorica Stan. Culegând informații și de la fiul ei, doamna Viorica Stan a întregit un emoţionant eseu despre moașa satului, care a trăit o viață lungă de 94 de ani, dedicaţi sănătății consătenilor şi luptei pentru a nu se pierde urmele românești la Budinet. Despre puterea creatoare a femeii de a schimba lumea în mai bine, de a face să triumfe tot ce-i frumos, ce-i primăvară au vorbit oaspeţii — doamne care prin faptele lor au dovedit că posedă binecuvântarea de a semăna lumină:scriitoarea Mălina Aniţoaei, Intreprinzătoarea Liliana Agheorghicesei, presedinte al Patronatului Judeţean al Femeilor de Afaceri din IMM Suceava, vicepresedinte al Patronatului European al Femeilor de Afaceri, luliana Gabriela Sadoschi, antreprenoare şi consilier judetean la Consiliul Județean Suceava, Serafima Crigan, autoare de manuale, cercetătoare la Institutul pentru Modernizarea Conţinuturilor Curriculare. Am avut si domni galanţi, gospodarii comunei fiind reprezentaţi de starostele satului Cires, Andrian Ursulean. Tot de la Cires a susţinut puterea femeii de a salva lumea prof. Larisa Nicorici, responsabilă de biblioteca școlii. Insotitoarele mele, vicepreședinta „Doamnelor Române”, jurnalista Carolina Jitaru si harnica noastră membră, prof. Tatiana Warzu-Tutunaru au intervenit cu mulţumiri către gazde pentru că ne-am simţit atât de domnește în atmosfera aristocratică de salon şi am descoperit puterea unui zâmbet din zarea trecutului, dar mai ales forţa binefacerilor doamnelor de odinioară. Povestea acestei zile n-are sfârșit. Firul ei continuă.