AFnewsEx Libris Ștefan HOSTIUC
Nu în înfloritoarea perioadă românească, ci acum în timpurile noastre triste, la Cernăuți, apar la lumina tiparului cărți românești de autori români, în limba română, mărturisitoare că, în nordul Bucovinei, există, totuși, o continuitate a valorilor naționale. Există în pofida tuturor obstacolelor, greutăților și condițiilor neprielnice culturii româneși, în ciuda neprietenilor care au alergie de la scrisul și vorba românească. În realitate, reușita cărților se datorește în exclusivitate statului român, care, în cadrul proiectelor finanțate prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, susține și activitatea editorială a societăților naționale românești. Mai activi decât toți în această privință sunt liderii Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, care avându-i în frunte pe președintele dr. Cristina Paladian, șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică a UNC, vicepreședintele dr. Eugen Patraș, scriitorul și criticul literar Ștefan Hostiuc, dispun de un solid potențial intelectual. De câțiva ani la rând, Centrul beneficiază de finanțări pentru realizarea proiectului „Scriitori Români din Cernăuți”, colecția îmbogățindu-se cu noi titluri de carte. La lansarea celor cinci volume apărute în 2024, ce a avut loc recent (11 martie, la Palatul Național) coordonatorul Ștefan Hostiuc a relatat despre un fenomen îmbucurător: numărul cărților editate este în creștere. În 2022 au fost lansate două titluri de carte, în 2023 – patru, iar anul trecut au văzut lumina tiparului 5 volume – toate la Editura „Druk Art”, distinsă cu diploma de excelență a Salonului internațional de carte al Universității „Ștefan cel Mare”, ediția jubiliară 2024. Cărțile au fost dăruite participanților la lansare – bibliotecari, profesori școlari, directori ai căminelor culturale, reprezentanți ai societăților naționale. Adică, prin cei prezenți la lansare, aceste volume, apărute într-un elegant veșmânt poligrafic, vor ajunge acolo unde le este locul – în școli și biblioteci, dar și în casele românilor pentru care cartea este o avere.
„O mândrețe de cărți, care vor rămâne în timp pornesc astăzi spre inima cititorului”, a apreciat momentul la deschiderea acestei caravane culturale, una din gazdele evenimentului, poetul Nicolae ȘAPCĂ, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți. Ștefan HOSTIUC, care alături de responsabila de proiect dr. Cristina Paladian își zice modest „coordonator”, și-a argumentat alegerea pentru scriitorii nord-bucovineni, editați în 2024 – Arcadie SUCEVEANU (de data aceasta Poezii pentru (când suntem) copii”; Opera poetică de Ilie T. ZEGREA; Opera poetică de Vasile TĂRÂȚEANU. La fel de important pentru cunoașterea proceselor istorice prin care au trecut românii din Bucovina și trece acum minoritatea românească din Ucraina este volumul de memorii al lui Leon Țopa „Amintiri și portrete din Cernăuțiul interbelic”. Despre a sa nouă carte, „Românii din Ucraina: teme, probleme, dileme”, în care și-a adunat publicistica din ultimul pătrar de secol, Ștefan Hostiuc a lăsat să-și spună părerea colegii de condei.
Prezentările și discuțiile au fost pe măsura valorii cărților. Poetul Vasile BÂCU, președinte al SCLR „Mihai Eminescu”, în virtutea experienței sale editoriale, cunoaște ca nimeni altul importanța apariției cărților în limba română la noi acasă. De obicei, după căderea cortinei de fier, începând cu 1990, scriitorii noștri erau ajutați de prieteni din România, cărțile apărute în Patria istorică ajungând la cititorul de acasă într-un număr foarte redus. Iar cei mai modești, mai reținuți în a bate pe la ușile editurilor din România rămâneau cu manuscrisele în sertar. În acest context, Vasile Bâcu a salutat includerea în proiect a operei poetice a lui Ilie Tudor Zegrea, un literat de o admirabilă demnitate, foarte exigent cu tot ce publica. Îngrijitorul volumului, Ștefan Hostiuc, i-a confirmat spusele, precizând că fără ajutorul soției poetului, profesoara de română Doina Colesnicov, i-ar fi fost greu să caute și să selecteze versurile.
Din aceeași grupare a „șaizeciștilor sacrificați”, cum îi caracterizează criticul Ștefan Hostiuc, face parte și Vasile Tărâțeanu, cu mult mai multe cărți decât colegii de generație. Dar nici el până acum nu are un volum de poezie ce-l reprezintă ca exponent al literaturii române din nordul Bucovinei. Cel apărut anul trecut în cadrul proiectului îi înmănunchează poezia din perioada sovietică, urmărindu-se astfel drumul său de jertfă pentru „cuvântul ce exprimă adevărul”. Ca ilustrare a pașilor săi premergători, jurnalistul Vasile Carlașciuc a citit o poezie din creația de până la 90 a regretatului Vasile Tărâțeanu, ținând să evidențieze că poemele adunate în proaspătul volum au pregătit apariția poetului tribun, cel care a fost Vasile Tărâțeanu după 1991 și este „o trecere de la versul clasic la cel modernist”, din care se simte durerea poetului că deseori „Ca pe Hristos noi răstignim Cuvântul”.
Sensibil, mișcător, cum numai un pedagog iubitor de copiii ce-i are în grija sa, prof. Viorica Stan ne-a deschis cartea cu poezii pentru (când suntem) copii a lui Arcadie Suceveanu – un refugiu în copilărie ca o formă de supraviețuire. Împreună cu poetul, luat de mână de doamna Viorica Stan, am pornit într-o călătorie de la maturitate la copilările, ne-am oprit la primul contact cu lumea, când cititorul mic descoperă orizonturile vieții și, ca s-o înțeleagă, vine poezia să-l lămurească.
A scrie amintiri nu înseamnă a scrie istorie, dar amintirile servesc istoria, am zis și eu odată cu Leon Țopa, autorul ediției „Amintiri și portrete din Cernăuțiul interbelic”, îngrijite de prefățătorul Ștefan Hostiuc și de Mircea Irimescu. Arhivistul și istoricul Dragoș Olaru, nu numai că a citit cu necuprinsă admirație volumul, ci a pornit într-un periplu aievea prin locurile descrise de Leon Țopa, a trecut prin 19 sate de răzeși, la Carapciu-pe-Ceremuș a întâlnit un bătrân de 90 de ani, cu numele de familie Albota, care începu să plângă la auzul vorbelor românești.
O carte pentru generațiile viitoare aș numi eu volumul de publicistică al lui Ștefan Hostiuc. Or, tot ce a adunat autorul din cele publicate în „Glasul Bucovinei”, „Mesager bucovinean” și altele nouă, celor de astăzi, ne sunt cunoscute, pentru că le-am trăit, le-am suferit, pentru că rana lor e încă vie – „Golgota Bucovinei: masacre, refugii, deportări”; „Comunitatea românească din Ucraina și politicile care-i clatină identitatea”, „Învățământul în limba română și noile politici de strâmtorare a școlii naționale ca instituție”; „Cultura ca instituție sau jocul de-a cultura”; „Multiculturalismul de paradă și realismul monocultural”; „Literatura Bucovinei fracturată ca provincia însăși”; „Societatea civilă și nevoințele comunității românești din Ucraina” – sunt subiectele care ne răscolesc și trezesc permanente neliniști.
În calitate de reprezentant al Consulatului României la Cernăuți, dr. Florin Stan a salutat regalul cărții, vorbind și ca recenzent pe marginea volumului de publicistică al lui Ștefan Hostiuc. În perioada-i de activitate la Cernăuți, domnul Florin Stan s-a făcut cunoscut ca istoric și ca persoană interesată de viața națională a comunității românești. De aceea a fost important, mai ales pentru autor să audă despre importanța cărții sale la cunoașterea destinului și problemelor românilor din Ucraina și despre rezistența-i în timp.
Surprinzătoare a fost apariția a trei oaspeți din cealaltă parte a Bucovinei – scriitoarea Mălina Anițoaei de la Rădăuți, secretarul general al SCLRB, Maria Calancea, președinta Asociației CCPCT „Arboroasa”, și avocatul Claud Vlad-Lehaci. Mai emoționată decât toți, după o despărțire de 12 ani, Mălina Anițoaei a revenit printre noi cu râuri de lacrimi pentru prietenii plecați pentru totdeauna. Ne-am înțeles să nu mai fie despărțirile atât de lungi și înlăcrimate, căci singură ne-a zis: „Istoria nu spune la revedere, istoria spune să ne vedem în curând”. Numai împreună, într-o nedespărțită Bucovină culturală și spirituală, ne putem bucura de cărți și de viață.
Adaugă un comentariu