AFnews
Marele cărturar Ioan Bianu, ctitor al Bibliotecii Academiei Române, a fost readus în viața noastră printr-o expoziţie organizată cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la plecarea sa dintre noi.
Deschiderea expoziției a avut loc miercuri, 4 iunie, în sala ,,Theodor Pallady” a B.A.R., fiind oficiată de academicianul loan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române care rostit cuvinte emoționante.
A mai luat cuvântul şi prof. ing. Nicolae Noica, director general al Bibliotecii Academiei Române şi membru de onoare al Academiei Române.
Sunt prezentate fotografii reprezentative alături de manuscrise, alte documente şi carte rară, documente olografe din Biblioteca Academiei Române.
O expoziție de carte veche și incunabule întregește postura Bibliotecii Academiei Române de trezorier de valori identitare neprețuite peste a căror lumină răzbate imaginea lui Ioan Bianu, cercetător și arhivist neobosit: Psaltireaîn versuri a lui Dosoftei din secolul al XVII-lea, donată de D.A. Sturdza în anul 1877, o Biblie din secolul al XVII-lea, Liturghierul lui Macarie de la Mănăstirea Dealu (1508), prima carte tipărită la noi, ,,Divanul sau gâlceava inţeleptului cu lumea sau giudeţul sufletului cu trupul”de Dimitrie Cantemir (1698).
A fost unul dintre principalii reprezentanți ai filologiei românești, ocupându-se de îmbunătățirea normelor ortografice ale limbii; a depus eforturi pentru realizarea reformei limbii, aprobată în 1904 de către Academia Română, care a reprezentat un pas important în introducerea principiului fonetic în scrierea limbii. Numele său este legat şi de elaborarea Dicționarului limbii române. Ca istoric literar s-a evidențiat prin numeroase studii despre literatura română veche şi prin editarea textelor românești din sec. XVI–XVII. A promovat cercetările de folclor inițiind prima serie de publicații folclorice şi etnografice „Din viaţa poporului român” (40 vol., 1908–1931), sprijinind, totodată, Arhiva de Folclor a Academiei Române.
În perioada 1884–1935 a fost director al Bibliotecii Academiei Române, având un rol esențial în organizarea acesteia ca bibliotecă enciclopedică: a dispus achiziționarea a peste 500 000 de volume, mii de manuscrise, stampe, scrisori, periodice, hărți române şi străine. Pentru a se documenta a făcut o serie de călătorii în Rusia, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Polonia, unde a vizitat numeroase biblioteci și arhive, cercetând modul lor de organizare și funcționare. În 1884 Ion Bianu a fost inițiatorul legii prin care tipografiile erau obligate să ofere exemplare din tot ce tipăresc spre a asigura colecționarea imprimatelor românești la bibliotecă (denumită ulterior „Legea depozitului legal”). În 1895 a pus bazele bibliografiei generale românești. Inspirat de modelul din vestul Europei, Bianu a expus „necesitatea de a se dezvolta la Academie o bibliotecă națională pentru studiile istorice, literare și filologice, care să servească toată țara și de la care să pornească și organizarea altora în principalele centre culturale”. În calitate de director, Bianu a făcut demersuri și pentru asigurarea unui sediu adecvat pentru biblioteca ale cărei colecții erau îmbogățite permanent.
A fost creatorul școlii naționale de biblioteconomie și a organizat primul Congres Național al Bibliotecarilor la București în anul 1924.
Adaugă un comentariu