Gheorghe Grün: IA – BLESTEM SAU BINECUVÂNTARE ?

1. CE ESTE INTELIGENȚA și REVOLUȚIA IA ?

De ceva vreme, Inteligența Artificială (IA) ocupă tot mai mult loc în media… dar și în imaginația oamenilor. Tot mai multă lume se folosește de ea pentru a afla informații din cele mai diverse domenii, alții o folosesc pentru a crea noi imagini, și există și o categorie de indivizi care o folosesc pentru a crea știri false, imagini false (deep fake), pentru a răspândi diverse teorii ale conspirației, pentru a ataca și defăima alte persoane, pentru a obține ilegal bani și alte avantaje de la persoanele credule.

Dar ce este inteligența? O definiție posibilă spune că „inteligența este capacitatea de a transforma experiența în cunoaștere și cunoașterea în acțiune eficientă”.

Din acest punct de vedere, IA nu este cu adevărat „inteligentă”, deoarece ea nu are experiență proprie, ci doar experiențe descrise de oameni și existente pe internet. Din punct de vedere psihologic, IA are capacitate de învățare, o gândire logică, memorie, flexibilitate mentală și este capabilă să rezolve probleme, însă nu dispune de creativitate în sensul propriu al termenului.

Dacă încercăm să o încadrăm într-o perspectivă modernă care subliniază legătura dintre gândire, adaptare și acțiune, care stă la baza oricărei definiții serioase a inteligenței, constatăm că IA nu dispune de inteligență emoțională, socială și nici de cea creativă; ca atare, ea nu este o inteligență completă.

În concluzie, IA este un „instrument”, o „unealtă” și nimic mai mult. Și așa cum un cuțit poate fi utilizat să taie pâine sau să ucidă, tot așa și IA poate fi folosită pentru a construi sau pentru a distruge.

Doar că IA reprezintă ceva absolut nou, într-un domeniu pe care, până nu demult, noi toți îl credeam a fi un monopol uman – gândirea! IA este capabilă să „gândească”, adică să răspundă la întrebările cele mai complexe, să scrie texte, muzică și să creeze imagini, pe baza unei simple solicitări, și încă gratuit! Dar IA nu poate trece de limita informațiilor cu care a fost alimentată, oricât ar fi ele de complexe și complete. IA se bazează pe informațiile umane care au alimentat-o în timpul miilor de ore de racordare a programelor de IA cu bazele de date existente pe internet la care are acces legal.

IA reprezintă o nouă revoluție în evoluția omenirii. Dacă secolul XIX a fost cel al revoluției industriale, secolele XX – XXI vor fi cele ale revoluției informatice. Dacă în zecile, sutele de secole trecute, tehnica, tehnologiile avansau aproape liniar, începând cu sfârșitul secolului XIX, evoluția acestora a devenit exponențială. Dacă pentru simpla înregistrare a sunetului a fost nevoie de circa 50 de ani pentru ca de la cilindrul de ceară să se treacă la înregistrarea magnetică și de 70 de ani până la discul de plastic (LP), 15 ani au fost suficienți pentru a trece la caseta audio, apoi 8 ani până la floppy disk!

Acest eveniment a reprezentat o revoluție, dat fiind că floppy disk-ul marchează trecerea definitivă de la „sunetul fizic” la „sunet ca informație”. Tabelul de mai jos ilustrează perfect această evoluție tehnologică accelerată.

Deși analiza anterioară se referă exclusiv la înregistrarea sunetului, ea caracterizează evoluția tehnologică de la o existență concretă, fizică a obiectelor și fenomenelor, la existența și gândirea digitală. De la inventarea internetului, ca suport universal al informației (Conceptul tehnic 1969, Standardizarea TCP/IP – 1983, rețeaua mondială WWW 1989-1991), tehnologia digitală a evoluat ajungându-se treptat de la computerul folosit ca mașină de scris și de calculat, la un instrument de manipulare a informației, la Inteligența Artificială.

2. PERICOLELE IA

„Instrumentul” inteligenței artificiale poate fi utilizat în scopuri nobile sau, dimpotrivă, în scopuri perverse, care aduc atingere demnității și libertății umane. Ea poate avea culoare politică (sau nu) în funcție de poziția inițiatorilor săi.

Astfel, Grok, IA creată de compania xAI a lui Elon Musk și antrenată pe baze de date de dreapta și extremă dreapta, s-a aflat în centrul unui scandal major după ce a publicat comentarii antisemite și referințe elogioase la Adolf Hitler (Digi 24 știri, 09.07.2025) și a răspuns la întrebările utilizatorilor polonezi despre politica poloneză cu replici haotice și pline de injurii la adresa prim-ministrului țării, Donald Tusk, a carierei politice și a vieții personale a acestuia (Digi 24 știri, 08.07.2025).

Este interesant faptul că însuși Elon Musk, proprietarul Grok, a criticat libertatea deplină a IA, afirmând că IA avansată reprezintă un risc existențial pentru umanitate dacă nu este gestionată responsabil și ar putea deveni mai periculoasă decât armele nucleare; de aceea este necesară supravegherea și reglementarea ei la nivel global. El solicită o reglementare proactivă și supraveghere globală a dezvoltării AI, de exemplu, crearea unui organism internațional de monitorizare. El a co-semnat scrisori deschise cu alte personalități tech cerând o pauză de dezvoltare a sistemelor AI foarte puternice până la stabilirea unor protocoale de siguranță adecvate.

Yuval Noah Harari privește inteligența artificială în primul rând ca pe o problemă de putere, control și manipulare a minții umane, o apocalipsă a libertății. Pentru el, miza este dacă IA poate deveni capabilă să influențeze decisiv comportamentul, deciziile și structurile politice ale societății. El consideră că „Nu mai avem de-a face cu o unealtă, ci cu un partener de putere” care este prima tehnologie din istorie care poate lua decizii și crea conținut autonom, la scară masivă. Ea poate deveni astfel un „actor” care modifică radical raportul dintre adevăr și manipulare.

Pentru prima dată se pot genera texte, imagini, voci, videoclipuri complet credibile, în cantități nelimitate, adaptate psihologic fiecărui individ. După opinia sa, o civilizație nu poate supraviețui dacă nu mai poate distinge între adevăr și ficțiune. Fiind o armă politică și culturală, IA poate realiza propagandă automată, dezinformare personalizată și manipulare emoțională permanentă. Aceasta constituie un pericol mai imediat decât „revolta roboților”. AI poate însemna sfârșitul autonomiei umane și pierderea libertății de gândire, dat fiind că ajunge să ne cunoască în mod obiectiv mai bine decât ne cunoaștem noi înșine. Astfel, ea poate influența deciziile noastre fără ca noi să ne dăm seama. Dacă Musk se teme că AI ne va distruge fizic, Harari se teme că AI ne va coloniza psihologic.

Sam Altman (creatorul OpenAI – ChatGPT) este ceva mai optimist, văzând IA ca pe cea mai mare oportunitate din istoria umanității, dar și ca pe o tehnologie care trebuie guvernată cu instituții noi, extrem de solide. În opinia sa, AI nu este un monstru care ne va distruge, ci o „unealtă” care ne poate ridica enorm nivelul de civilizație, dacă este construită și controlată corect.

Altman identifică trei mari categorii de risc:

– pierderea controlului asupra sistemelor foarte puternice;

– folosirea AI în scopuri autoritare sau militare;

– destabilizarea economică masivă.

Pentru el, riscul poate fi redus prin guvernanță, reguli și cooperare internațională, neputând fi lăsat exclusiv pe mâna pieței sau a companiilor. Este necesară crearea de agenții internaționale de supraveghere, de licențiere a sistemelor AI foarte puternice, audituri independente și transparență în modelele de mare capacitate. Este o poziție apropiată de reglementarea energiei nucleare. După el, AI trebuie să fie „aligned with human values”, adică să servească interesele oamenilor, să respecte drepturile fundamentale, să nu concentreze puterea într-un număr mic de mâini.

Papa Leon al XIV-lea a avertizat asupra pericolelor inteligenței artificiale și „lipsei de transparență în crearea algoritmilor”, care sunt modelați de viziunea asupra lumii a celor care îi construiesc și pot, la rândul lor, să impună altora aceste moduri de gândire. El spune că „Provocarea care ne așteaptă nu este aceea de a opri inovarea digitală, ci de a o guverna, de a fi conștienți de caracterul său ambivalent”. Papa Leon subliniază că IA este „un produs excepțional al geniului uman, dar rămâne un instrument care trebuie folosit în mod responsabil și nu trebuie confundat cu inteligența umană autentică, care implică deschiderea către adevăr, bunătate și sensul vieții”.

Dat fiind că oricine are acces liber la IA, el exprimă îngrijorarea clară cu privire la impactul său asupra dezvoltării intelectuale, neurologice și spirituale a copiilor și adolescenților. Discuția despre AI nu este doar tehnologică, ci una morală și spirituală, și ea trebuie condusă și modelată etic astfel încât să servească umanității, respectând demnitatea, libertatea umană și relațiile personale.

Papa Leon a respins o propunere de a crea o versiune AI a papei însuși, argumentând că un astfel de avatar nu poate să reprezinte persoana sa și ar putea submina identitatea umană și relația personală dintre credincios și conducătorul spiritual.

Războaiele tind să devină din ce în ce mai mult o luptă între mașini comandate de IA și oameni, iar cei care sunt uciși fiind exclusiv oamenii! Este epoca dronelor terestre, aeriene sau marine dotate cu IA, care au capacitatea de a decide singure pe cine și când să ucidă!

După cum vedem, lista problemelor ridicate de utilizarea IA este lungă și foarte diversă.

3. BENEFICIILE I.A.

Inteligența Artificială este, probabil, cea mai extraordinară „unealtă” creată de om până acum. În fiecare zi, fiecare dintre noi descoperă noi și noi domenii în care IA îl poate ajuta în viața de zi cu zi.

La nivel individual, dacă un om are nevoie de câteva zile pentru a citi un roman, IA o face în fracțiuni de secundă. Dacă cineva caută un anumit citat dintr-un roman, are nevoie de ore sau chiar de câteva zile pentru a-l găsi; IA îl află în câteva secunde. Având nevoie de o documentație într-un anumit domeniu vast, IA poate să o ofere în mod extensiv în câteva secunde.

IA poate personaliza Educația, dat fiind că fiecare om învață diferit, iar AI-ul poate fi „meditatorul” perfect care se adaptează la persoană. Ea poate observa unde întâmpină un elev dificultăți și poate genera exerciții personalizate, adaptate ritmului său specific.

IA poate face o excelentă traducere în câteva secunde, poate chiar mai bună decât cea făcută de un traducător mediu. IA are acces la un vocabular extrem de bogat, în timp ce un traducător are vocabularul limitat de propriile limite intelectuale. Singura diferență este faptul că traducerea automată nu mai reflectă personalitatea traducătorului, ci este apersonală, tehnicistă și lipsită de sentiment, chiar dacă o poate face în diferite stiluri: tip articol, eseu sau „personal”.

La nivel de specialiști, IA democratizează expertiza, pentru că pune cunoștințe complexe la dispoziția oricui. Ea poate înlocui echipe de marketing, poate fi tutorele unui student, poate procesa Big Data, ceea ce pentru un om este imposibil, poate face prognoze economice, poate parcurge mii de studii publicate în câteva secunde pentru a găsi corelații pe care cercetătorii le-ar fi ratat.

În ultima vreme au apărut automobilele autonome și sistemele de asistență la condus (care nu pot fi distrase de telefon sau de oboseală) și care au potențialul de a elimina peste 90% din accidentele rutiere cauzate de eroarea umană.

IA poate ajuta persoanele cu dizabilități; pentru persoanele nevăzătoare, putând descrie în timp real ce se află în fața lor.

În domeniul agricol poate realiza o „Agricultură de Precizie”, pentru a putea hrăni o populație în creștere.

IA este pe cale să creeze o revoluție în Medicină și Sănătate, salvând vieți, la propriu. Algoritmii de IA pot analiza radiografii sau RMN-uri cu o precizie cel puțin egală, dar adeseori superioară medicilor, detectând boli (precum cancerul) în stadii incipiente. Poate contribui la descoperirea medicamentelor, prin simularea modului în care interacționează moleculele.

IA poate explora frontiere noi, putând ajunge pe Marte pentru a lua decizii autonome fără a aștepta semnalul de pe Pământ, poate coborî în adâncul oceanului și poate analiza și cartografia zonele inaccesibile omului.

IA eliberează omul de munca de rutină, poate prelua sarcinile repetitive, obositoare, plictisitoare, permițând omului să fie creativ (ceea ce IA nu poate). IA, spre deosebire de oameni, nu obosește, nu are nevoie de pauze și poate oferi suport tehnic sau informații la orice oră.

IA poate fi un aliat puternic pentru apărarea planetei, prin optimizarea consumului de energie, dat fiind că rețelele electrice inteligente pot reduce risipa. Ea poate monitoriza mediul prin sateliții dotați cu AI care pot detecta defrișările ilegale sau sursele de poluare în timp real.

Rămâne în sarcina guvernelor din toată lumea, a organizațiilor internaționale, să elaboreze o legislație care este urgentă și necesară, pentru a putea dirija IA pe calea care duce spre dezvoltarea pașnică a omenirii, cu respectarea demnității și libertății tuturor și a fiecăruia. În caz contrar, există riscul dispariției omenirii așa cum o cunoaștem.

Din păcate, nu există alternativă, „tertium non datur”!