APEL LA NEUITARE ADRESAT ACADEMIEI ROMÂNE

La 1 aprilie 1866, lua fiinţă, Societatea Literară Română, cel mai înalt for de ştiinţă şi de cultură din România, fondată prin Decretul nr. 582 din 1/13 aprilie 1866 al Locotenenţei domneşti.

Noua instituţie a fost de la începuturile ei naţională, enciclopedică şi activă. A fost naţională, adică reprezentativă pentru cultura din întreg spaţiul românesc. Conform decretului de înfiinţare, cei 21 de membri fondatori erau personalităţi marcante atât din Moldova şi Ţara Românească, dar şi din teritoriile româneşti aflate sub stăpânirea imperiilor străine: habsburgic (Transilvania, Banat, Maramureş, Bucovina), ţarist (Basarabia) şi otoman (din rândul aromânilor din Peninsula Balcanică). Au fost 7 membri din vechiul regat: Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Vasile Alexandrescu-Urechia, Ion Heliade Rădulescu, August Treboniu Laurian, C.A. Rosetti şi Ion C. Massim, la care s-au adăugat, în 1868, Titu Maiorescu şi Nicolae Ionescu– 3 membri din Transilvania: Timotei Cipariu, Gavriil Munteanu şi George Bariţiu– 2 membri din Basarabia: Alexandru Hasdeu şi Constantin Stamati– 2 membri din Bucovina: Alexandru Hurmuzachi şi Ambrosiu Dimitrovici – 2 membri din Maramureş: Iosif Hodoş şi Alexandru Roman– 2 membri din Banat: Alexandru Mocioni şi Vincenţiu Babeş şi– 2 membri aromâni: Ioan D. Caragiani şi Dimitrie Cozacovici

În 1879 Societatea Academică Română a fost declarată, printr-o lege specială, institut naţional, sub numele de Academia Română – „persoană morală şi independentă în toate lucrările, de orice natură” -, denumire ce s-a menţinut apoi neîntrerupt până astăzi; doar în perioada 1948-1989 ea a primit, pe lângă denumirea de „Academie” şi numele statului român, figurând astfel ca Academia Republicii Populare Române (în intervalul 1948-1965) şi Academia Republicii Socialiste România (în perioada 1965-1989); din 1990 a revenit la denumirea ei tradiţională, de Academia Română.

Academia Română are datoria firească să aducă în rândurile ei reprezentanți ai elitei culturale din toate provinciile și comunitățile românești, tot așa cum cei care au fondat-o au scris în cartea neamului românesc pagini nemuritoare.

Adresăm un apel la neuitare Academiei Române, domnului academician Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, domnului academician Mircea Martin care conduce Secția de Literatură a Academiei Române, ca acum, după greaua pierdere a membrilor săi cernăuțeni, Vasile Tărâțeanu supranumit ,,Arcașul Bucovinei” și Alexandrina Cernov, să acționeze pentru îndeplinirea unei datorii față de frații noștri bucovineni tot așa cum E. Hurmuzachi a avut curajul ca în condiţiile dominaţiei străine, să-şi proclame dragostea faţă de neamul din care provine.

Adrian Sahlean, Alis Niculică, Marin Gherman, Ștefan Purici, Ilie Schipor, Daniela Ceredeev, Maria Calancea, Dorin Suciu, Irina Airinei