Victoria FONARI: Regina Maria în Chișinăul interbelic

Victoria FONARI,

conferențiar universitar, doctor,

președinte al UZPR, Filiala Chișinău

Chișinăul interbelic redescoperit prin figura Reginei Maria

Memoria istorică a Basarabiei interbelice și figura emblematică a Reginei Maria sunt readuse în atenția publicului printr-un eveniment cultural de excepție. Artiștii plastici Antonina Grișciuc și Vitalie Grișciuc ne invită să descoperim traseul familiei regale în Chișinăul interbelic în expoziția „Regina Maria și Chișinăul”. Vernisajul, organizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, a avut loc în Sala 1 a Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM).

În urma discuțiilor pe care le-am avut la vernisaj, menționez că artiștii s-au documentat minuțios, din cronicile timpului, despre personalitățile notorii cu care au avut prilejul să discute membrii familiei regale, din scrierile Reginei Maria ori ale unor mari istorici.

Deși este un cuplu artistic, nu lucrează la aceeași opera concomitent. Fiecare are individualitatea sa, care se conturează pe parcursul oricărei expoziții. Astfel Antonina Grișciuc își menține preferința pentru pictura în ulei.  Iar Vitalie Grișciuc preferă grafica și, uneori, acuarela.

Expoziția reunește lucrări de pictură și grafică ce explorează impactul vizitelor suveranei în Basarabia și modul în care aceste momente au modelat identitatea culturală locală. Demersul artistic evidențiază rolul crucial al Reginei Maria în procesul de reintegrare a provinciei în statul român unitar, subliniind devotamentul și eforturile sale diplomatice și simbolice de la începutul secolului XX.

Vizitatorii sunt invitați să descopere o interpretare artistică a istoriei, care celebrează legătura profundă dintre regină și popor.

Prin intermediul unui traseu vizual rafinat, expoziția pune în lumină figura emblematică a Reginei Maria, surprinzând ipostaze de o rară intensitate: forța interioară, demnitatea suverană și sensibilitatea unei personalități complexe. Publicul este invitat să admire o serie de portrete realizate în tehnici diferite. Artiștii plastici au depășit simpla reprezentare istorică, realizând veritabile reflecții plastice.

Nucleul expozițional, compus din picturi în ulei pe pânză, prezintă figura a doi copii pe fundalul unui spațiu etnic românesc mărturisind că această istorie trebuie să aibă continuitate prin necesitatea de a fi cunoscută, valorificată și apreciată la justa valoare. Prin această expoziție, autorii au urmărit să reinterpreteze, prin prisma secolului XXI, istoria interbelică. O eliberare dintr-un spațiu marcat de interdicții în perioada sovietică. Profund imprimată în memoria colectivă, vizita Reginei Maria cu principele Mihai îmi era povestită de bunica, Ecaterina Ambros, în perioada când scrisorile în grafie latină erau strict interzise. Cu toate acestea mama avea să-i pună în plic un răvaș în grafie chirilică. Plicul scris intenționat de mama, Eugenia Fonari, doctor în filosofie, ascundea scrisoarea bunicii din Raionul Drochia, în grafie latină, aceasta refuzând categoric să scrie în grafie chirilică.

În această memorie interzisă, chipul regal apărea iconografic. Acest aspect l-a dezvăluit extraordinar artistul plastic Vitalie Grișciuc. În lucrările sale grafice, realizate în tuș și peniță, a îmbinat, pe alocuri, fundalul de foiță de aur amintind de icoanele vechi moldovenești. Astfel apar imaginile, inspirate din fotografiile timpului, ale momentului încoronării și una care exprimă senzațional clipele intime de familie: Regina Maria împreună cu principesa Ileana.

(Pictură a Reginei Maria).                              Portretele Reginei Maria, realizate de Antonina Grișciuc, prin intermediul nuanțelor de mov, violet și pastel, ne amintesc de poveștile scrise de regină. Buchetul de crini revendică această predilecție pentru floral, gustul estetic dezvoltat. Lucrarea „Regina soldat” accentuează mâinile reginei, pline de fermitate, și dialogul privirilor. Calul său este reprezentat ca o ființă empatică, de o mare sensibilitate care parcă îi cunoaște forța interioara. Antonina Grișciuc a amintit cu admirație preferința reginei de a descoperi România călărind. 

Autorii au reușit un dialog echilibrat între rigoarea tehnică și emoție, monumentalitatea lucrărilor evocând, totodată, ecoul acelei vizite memorabile în sufletul Basarabiei.

Acest omagiu artistic, organizat în contextul marcării a 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România, oferă o privire inedită asupra uneia dintre cele mai iubite figuri ale istoriei românilor, transformând memoria istorică în artă vie.

O nouă filă de istorie artistică constituie Chișinăul interbelic, reînviat prin ochii Reginei Maria. 

Chișinăul cultural marchează un eveniment deosebit. E de menționat faptul că Regina Maria a vizitat Chișinăul de trei ori: în 1920, 1925, 1927, de fiecare dată în luna mai. Totuși, expoziția se axează, în special pe vizita din 1920 atunci când au venit regele Ferdinand I și Regina Maria. Chișinăul este un martor ocular la marile schimbări. Chișinăul interbelic încă mai respiră prin vechile și frumoasele sale edificii. În această expoziție inedită, vizitatorii au posibilitatea de a percepe atmosfera efervescentă a începutului de secol XX, oglindind vizitele istorice ale Reginei Maria în Basarabia. Prin intermediul unor lucrări de acuarelă, gravură și grafică, spațiul expozițional devine o punte între trecut și prezent, reconstituind identitatea vizuală a orașului de altădată.

Evenimentul aduce în prim-plan clădiri iconice care au marcat itinerariul regal, imortalizând repere arhitecturale precum: Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului”, Primăria Municipiul Chișinău, Liceul „Gheorghe Asachi”, instituție care, în acele timpuri, purta numele Gimnaziul „Regina Maria”, Biserica Sf. Panteleimon, Casa Donici, Sinadino, Casa Cligman.

Ca absolventă a Liceului Româno-Francez „Gheorghe Asachi”, între zidurile căruia a funcționat Gimnaziul „Regina Maria” de altă dată, m-a impresionat modul în care Vitalie Grișciuc exprimă plastic forța clădirii, prin detalii și nuanțe aflate în antiteză cu mașinile care, în dinamica lor, sunt abia sugerate știind că multe se pot schimba, tehnologiile, viteza, dar amprenta epocii se menține prin rădăcinile istoriei. 

Operele expuse, reunite sub genericul legăturii dintre Coroană și spațiul basarabean, dincolo de valoarea lor documentară a simplului peisaj topografic, reprezintă o veritabilă capsulă a timpului ce evocă atmosfera rafinată a perioadei interbelice. Aceste lucrări artistico-istorice surprind efervescența unei epoci de consolidare identitară, evidențiind legătura simbolică profundă dintre Coroană și Basarabia.

Prin această prezență artistică valoroasă, evenimentul transformă memoria istorică într-o experiență estetică, reconfirmând continuitatea identitară și culturală a Chișinăului.