TEZAURUL BNR EVACUAT LA MOSCOVA, O CREANȚĂ LEGALĂ, VALIDĂ ȘI EXIGIBILĂ!

ÎN DIALOG CU DOMNUL CRISTIAN PĂUNESCU, CONSILIER AL GUVERNATORULUI BNR, ACAD. MUGUR ISĂRESCU

În ce au constat cele două transporturi ale tezaurului românesc la Moscova?

Conform celor mai bune inventare a ceea ce a plecat, inventare deținute de Banca Națională, în primul transport (17 vagoane) au plecat 1 738 de casete cu monede și lingouri de aur, care aparțineau Băncii Naționale. Era vorba de 91,3 tone de aur fin, majoritatea monede, căci lingourile erau foarte puține, doar aproximativ 100 de kg. Tot în primul transport au fost duse la Moscova și două casete cu bijuteriile reginei Maria, a căror valoare a fost apreciată la 7 milioane de lei, dar fiind vorba de bijuterii foarte prețioase, în acest caz, calcularea greutății nu este relevantă. Iar în ceea ce privește monedele, mai mult decât cantitatea de aur fin este valoarea de catalog a monedelor.

În ceea ce privește cel de-al doilea transport, în vara anului 1917, la sfârșitul lui iulie și începutul lui august, a plecat către Moscova cel de-al doilea tren, în care a fost încărcat ceea ce se numește tezaurul identitar românesc, respectiv odoare bisericești, colecții de artă, numismatice, valori ale băncilor comerciale, arhive ale instituțiilor centrale, documente valoroase ale Academiei Române și Arhivelor Naționale. Din cele 24 de vagoane ale trenului, trei au fost încărcate cu valori ale BNR, care a mai trimis încă 170 de kg de aur. Așadar, după calculele specialiștilor noștri, în total, BNR a trimis în Rusia 91,5 tone de aur fin.

Cum a fost considerată problema Tezaurului BNR după 1990?

Din 1990, problema Tezaurului BNR a revenit în atenția opiniei publice românești și a conducerii Băncii Naționale a României, aflându-se în permanență pe agenda consiliilor de administrație ale BNR, direcțiile de acțiune fiind reprezentate de identificarea și publicarea documentelor din arhiva proprie, prezentarea rezultatelor cercetărilor la întruniri științifice, interne și internaționale, realizarea unei relații de colaborare eficiente cu Ministerul Afacerilor Externe, asigurarea continuității acestor demersuri, organizând grupuri de lucru, împreună cu cercetători mai tineri, explicarea într-o manieră civilizată și analitică, ori de câte ori a fost cazul, a strategiei Băncii Naționale în acest dosar rămas nerezolvat timp de 108 ani, interviuri în mass-media, publicarea de studii, broșuri, organizarea de expoziții etc.

Dintre acestea, menționez, în continuare, cele mai importante acțiuni. Este vorba despre prezentarea problemei Tezaurului BNR evacuat la Moscova la reuniunile guvernatorilor băncilor centrale, la întâlnirile cu șefii Băncii Mondiale, ai Băncii Europene, ai FMI, ai altor instituții bancare, susținerea activității Comisiei interdepartamentale de experți, constituită în anul 1991 la inițiativa unui grup de deputați din Parlamentul României pentru studierea problemei Tezaurului României și a valorilor culturale evacuate la Moscova în timpul Primului Război Mondial. Banca Națională a României și-a desemnat reprezentanți în această comisie și au fost elaborate materiale menite să prezinte pe larg documentația arhivistică care probează trimiterea aurului Băncii Naționale a României la Moscova.

De asemenea, materialele elaborate de Banca Națională a României referitor la această problemă au fost prezentate și domnului Takis Hadjidemetriou, raportor special al Consiliului Europei care a vizitat România în anul 1999.

Din anul 2004, BNR a avut posibilitatea să-și facă cunoscute argumentele în legătură cu Tezaurul de la Moscova în cadrul Comisiei comune româno – ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României. Această entitate a fost constituită după semnarea Tratatului de bază dintre România și Rusia, în 2003, document care cuprinde o anexă în care se specifică necesitatea constituirii Comisiei Mixte Româno-Ruse de specialiști, care să cerceteze problemele de interes comun, printre care și chestiunea Tezaurului. Comisia a avut până în prezent cinci sesiuni, care ne-au asigurat, ca reprezentanți ai BNR, cadrul necesar pentru a face cunoscută poziția Băncii și pentru a prezenta documentele incontestabile pe care le deținem.

Ce s-a realizat în cadrul Comisiei Mixte Româno-Ruse?

În 2016, Banca Națională a României a găzduit la Sinaia cea de-a patra sesiune a Comisiei comune româno – ruse. În protocolul încheiat cu acest prilej, specialiștii celor două părți au stabilit că, „LA NIVELUL COMISIEI COMUNE, ESTE AGREAT FAPTUL CĂ DOCUMENTELE PREZENTATE DE PARTEA ROMÂNĂ REPREZINTĂ DOCUMENTE AUTENTICE, CU VALOARE DE TRATAT INTERNAȚIONAL, CARE ATESTĂ DEPUNEREA DE CĂTRE ROMÂNIA ÎN RUSIA (LA MOSCOVA) A BUNURILOR DIN TEZAURUL SĂU (INCLUSIV TEZAURUL BNR)”.

Ultima sesiunea a Comisiei, cea de-a cincea, a avut loc la Moscova, în noiembrie 2019. În cadrul discuțiilor, în calitate de reprezentant al BNR am avut o intervenție în care am precizat că, în ceea ce privește Tezaurul BNR, niciodată partea rusă nu a putut să nege faptul că acesta a fost trimis la Moscova. Am insistat asupra faptului că instituția noastră a înmânat părții ruse copii ale documentelor originale, ștampilate, care atestă predarea aurului, ceea ce face ca Tezaurul în discuție să reprezintă UN DREPT INALIENABIL AL BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI.

Nu în ultimul rând, doresc să menționez tipărirea documentelor păstrate în Arhiva instituției noastre cu privire la predarea aurului BNR la Moscova (dosarul cunoscut sub numele „Moscova 1”) în mai multe ediții de documente intitulate: Tezaurul Băncii Naționale a României la Moscova (1999 și 2011), The treasure of the National Bank of Romania in Moscow (2000 și 2011), precum și publicarea lucrării mele, intitulată The Romanian National Bank Treasure taken to Moscow and never returned (2020), care a fost transmisă ambasadelor UE, USA, Canadei și Japoniei de la București, dar și bibliotecilor celor mai importante universități din Europa și Statele Unite ale Americii.

Puteți detalia noua etapă a strategiei privind Tezaurul BNR de la Moscova? Mă refer la internaționalizarea problemei, prin aducerea acesteia la cunoștința opiniei publice internaționale și a factorilor decidenți din UE.

Această nouă etapă a fost inaugurată anul trecut, în luna noiembrie, când, în cadrul unui simpozion organizat la București, guvernatorul Mugur Isărescu a anunțat acțiunea de internaționalizare a acestei probleme, pentru ca dovezile și condițiile transferului tezaurului la Moscova să fie cunoscute atât de opinia publică europeană și americană, cât și de decidenții politici.

Astfel, în Parlamentul European au fost prezentate volumele The Romanian National Bank Treasure taken to Moscow and never returned, de Cristian Păunescu, şi The Destiny of Romania’s Treasury — Arguments from the Russian Archives, de Ilie Schipor, prin intermediul cărora problematica Tezaurului României evacuat la Moscova a înregistrat un pas important spre internaționalizare.

Europarlamentarul EUGEN TOMAC, prin eforturi conjugate cu ale altor europarlamentari români, precum și cu sprijinul celor polonezi și din țările baltice, a reușit să obțină cu o mare majoritate de voturi o rezoluție referitoare la returnarea Tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia.

Europarlamentarul Eugen Tomac a precizat: „Uniunea Europeană își îmbunătățește cadrul juridic pe diferite sectoare și am avut prilejul în acest an să particip la strategia Uniunii Europene privind combaterea traficului de patrimoniu ilegal, dezbătută în Parlamentului european. Cu acest prilej s-a discutat despre furtul patrimoniului din instituții, despre jefuirea siturilor arheologice și despre relocarea patrimoniului în vreme de război. Cu acel prilej am ridicat această problemă în discuția atât cu președinta Parlamentului European, cât și cu președintele executiv la acea vreme Frans Timmermans. După acest moment, foarte mulți colegi din țările baltice și nu numai, au cerut detalii cu privire la situația Tezaurului României aflat la Moscova. Internaționalizarea acestui subiect de interes major pentru țară s-a făcut cu ajutorul BNR, care deține toată documentația, precum și DREPTUL DE CREANȚĂ, iar noi avem obligația să facem tot ce ne stă în putință pentru a populariza acest subiect de interes vital pentru România.”

Dacă e să vorbim de Tezaurul BNR, la mijlocul anilor 20 ai secolului trecut, acesta, așa cum reiese din documentele rusești publicate de istoricul Ilie Schipor în volumul „Destinul Tezaurului României. Argumente din arhivele ruse” (București, 2021), a fost topit și inclus în fondul de aur general al URSS. Deci, nu mai putem vorbi de o recuperare fizică a aurului trimis la Moscova de către BNR. Se cunoaște însă valoarea exactă a acelei cantități, până la ultimul gram, valoare care constituie O CREANȚĂ LEGALĂ, VALIDĂ ȘI EXIGIBILĂ.

Un interviu de Irina Airinei                                       Fotografii: Irina Airinei