Maria TOACĂ: FĂCLIE NESTINSĂ A LIMBII ROMÂNE, LICEUL NR.1 DIN CIUDEI

Părea că și pomii, și iarba din curte s-au gătit de evenimentul jubiliar al Liceului nr. 1 din Ciudei. Până și liliacul de la marginea drumului se grăbi să înflorească, iar castanii adormiți până nu demult și-au aprins lumânările în ramuri aidoma unor candelabre din sfinte catedrale. Orchestra școlii de artă a Danei Cogut o ținea într-o cântare, însoțind pașii copiilor ieșiți să întâmpine oaspeții după obicei străbun, cu pâinea și sarea ospitalității locului. Directorul Radu Petrașescu se agita în toate părțile cu brațele deschise a îmbrățișare, sprinten, elegant, de parcă n-ar avea o vârstă mai mare decât cei 36 ani de când conduce școala. Era tânăr atunci când a preluat directoria de la Ion Bândiu, și tot așa a rămas cu sufletul tânăr, dornic de desăvârșire și prosperare. Pentru că, după cum a spus la inaugurarea sărbătorii, școala ajunsă la vârsta-i venerabilă mereu întinerește – prin perindarea generațiilor de absolvenți, prin permanente înnoiri și, ce-i mai important, prin păstrarea limbii române în procesul de învățământ, în pofida schimbărilor de stăpâniri și regimuri. Pentru a le arăta oaspeților cum întinerește și se înnoiește hramul cunoștințelor sfințit acum 210 ani, directorul i-a poftit pe oaspeți, printre care vicepreședintele Consiliului Județean Suceava Nicolae Robu, diplomații români, Excelența sa Irina Loredana Stănculescu și consulul general de carieră Cristian Dacica, să treacă mai întâi prin clase. Ca profesor de geografie, Radu Petrașescu le-a atras atenția la cabinetul său, dar și celelalte sunt amenajate cu rafinament. Pretutindeni se simte și impresionează grija profesorilor de a crea o atmosferă caldă ca acasă, de a-i da vechii clădii un aspect modern. Pe coridoare pășim ca într-o orajerie. E evident că asupra anturajului își spune cuvântul factorul principal: 90 la sută din cadrele didactice au crescut, au învățat, și-au cultivat dragostea de vatra natală în această școală.

Din istoricul instituției aflăm că se numără printre primele trei școli germano-române deschise la 1816 în Bucovina supusă Imperiului Austriac – Ciudei, Tereblecea și Roșa cernăuțeană. Cu timpul școala de patru clase s-a transformat în școală medie. S-au schimbat stăpânirile cu limbile lor, dar româna a rămas stăpână. În școala cu patru clase predarea se făcea în română și germană, acest bilingvism păstrându-se și în perioada interbelică. În perioada de ocupație sovietică, deși limba s-a numit moldovenească, oamenii locului au păstrat cu verticalitate spiritul național, tradițiile, portul românesc. Din 1952 devine școală medie generală, unde veneau să obțină studii medii copiii românilor din satele vecine. Prima promoție a anului 1955 a avut 23 de absolvenți, din care 17 au obținut studii superioare. Directorul se bucură să-i întâlnească pe consătenii din Ropcea – Dragoș Ionuț și Alexandru Moraru. Aici au învățat colegii ziariști de la „Zorile Bucovinei”, Ilie Olar și Gheorghe Frunză. În 70 ani de la prima promoție, școala medie din Ciudei au absolvit-o mai mult de 3 mii de tineri ai satului, care au îmbrățișat diverse profesii. „Numai cosmonauți nu avem”, glumește directorul, care face parte din promoția a opta. De-a lungul timpului s-au format dinastii de pedagogi: directorul o are pe fiica, nepoata și strănepoata, prof. de română Maria Micailu – pe fiica Mariana Boiciuc, de asemenea, profesoară de română. Mariana Miglei lucrează împreună cu fiica Diana, profsoară de ucraineană. Peste câteva săptămâni vor fi conduși pe drumul vieții 49 de liceeni, o mare parte dintre ei, ca și cei din promoțiile precedente își îndreaptă speranțele spre așezăminte de învățământ superior din România. Ca o binecuvântare pentru împlinirea viselor tinerilor în prag de absolvire a răsunat cântarea liturgică a fețelor bisericești – preoții Constantin Șubran, Gheorghe Gatej, Vasile Popescu, părintele Silvestru – toți absolvenți ai acestei longevive instituții.

O veste bună le-a adus consulul general al României la Cernăuți, doamna Irina Loredana Stănculescu anunțând că în virtutea hotărârii Guvernului Român elevii din toate clasele care învață în limba română și profesorii lor vor beneficia anul acesta de burse. Doamna Irina Stănculescu, mult stimată de comunitatea românilor din Ciudei pentru ajutorul acordat, le-a dorit gazdelor pace, liniște și să se bucure de întoarcerea de pe front a tinerilor comunei, mărturisind dorința: „Cu tot sufletul vrem să fim împreună”. Pentru cei care au fost aduși în sicrie și nu vom mai fi nicicând împreună tristețea s-a revărsat în minutul de reculegere fără de care nu începe nici o sărbătoare.

Cu mândrie a vorbit despre învățămintele și toate cele bune luate din școală și de la profesori primarul Anatolie Pițul, folosind acest minunat prilej pentru a mulțumi României și doamnei Irina Loredana Stănculescu pentru permanenta susținere, mai ales în acești ani grei de război. Oaspetele din Suceava, Nicolae Robu a amintit de benefice relații de prietenie frățească, de parteneriat cu cea mai mare școală din județ, cea din Cajvana. Aflat în centrul evenimentului, directorul Radu Petrașescu a primit diplome de excelență și de merit de la Elena Chifu, șefa secției învățământ a CT Ciudei, de la Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, redactorul-șef al „Gazetei de Herța”. De fapt, toți care au ieșit în față cu alese și meritate cuvinte au avut și câte un simbolic cadou – Mykola Karliiciuk, deputat în consiliul regional, Lilia Govornean, metodistă la Institutul regional de perfecționare a cadrelor pedagogice, președinta Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina, care le-a mulțumit pentru activitatea în cadrul Asociației. Nicolae Șapcă, redactorul-șef al ziarului „Monitorul Bucovinean”, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți a sosit cu un coș pascal-literar… Felicia Toma, redactor-șef al portalului „Zorile Bucovinei”,vorbind despre trecutul și prezentul bogat în fapte frumoase, și-a exprimat neliniștea pentru viitorul liceului, în cazul transformării în liceu bilingv, cu predarea în ucraineană-română.

Mare bucurie a adus directorului și întregului colectiv prezența celor trei absolvenți din primele promoții –Ion Bândiu, Benedikt Pukaievici, sosit din Polonia, și Gheorghe Cuciureanu, doctor în științe geografice, afirmat profesional la Chișinău. Prezentându-i, gazda a amintit și de alți absolvenți de onoare, fostul profesor Adrian Iliuț, regretatul Gheorghe Micailu, care au dus faima Ciudeiului departe de hotarele Ucrainei. Bunăoară, dr. Gheorghe Cuciureanu a propus să i se dea liceului numele lui Constantin Marteniuc, un georgaf de elită, care a predat timp de 40 de ani la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Cadourile cele mai sentimentale, mai sufletești, ce stau ca zid în calea uitătii și de apărare a limbii materne, ne-au dăruit tinerele talente. Ciudeienii nici nu au nevoie de prezentare, căci pretutindeni sunt fruntea, alături, desigur, de crasneni, de ropceni, zic eu ca să nu-i supărăm pe vecini. Dirijați de prof. Diana Miglei, darurile muzicale au început cu închinare la cei care au stat la bazele școlii, cântecul interpretat de trio Ariana Pojoga, Ariana Bândiu și Valentina Strugaru răsunând pentru bunici. Cunoscuta interpretă, prof. Diana Velea a înduioșat atmosfera cu duhul casei și chipul sfânt al părinților. Cei mici (cl.1-4) au dat zbor porumbeilor păcii. Inspirați de copiii din clasele primare s-au avântat la coasă și profesorii cu directorul Radu Petrașescu în fruntea cosașilor și cu fete grijulii, care le-au adus apă rece din izvoarele datinilor. Dorul de Bucovina care ne este „Grădina lui Dumnezeu” l-a cântat grupul vocal din clasele 5-6. N-au lipsit suitele de dansuri ce prezintă cartea de vizită a Cideienilor. Finalul, cu tradiționalul crez al românilor nord-bucovineni „Cât trăim pe-acest pământ”, a unit într-un singur glas de credință pentru frumos și valori autentice elevi, profesori, absolveniți. Puțin mai târziu, la masa generos întinsă pentru oaspeți le-au preluat isonul muzicanții Ilie Pascar la acordeon și Ilie Onofriciuc la trompetă. După delectarea muzicală numai bine ne-a picat gestul gentil al lui Costică Tărâță, într-un cadru cu albi trandafiri pentru doamnele pregătite de drum.

Tradițional, după centenar, jubileul școlii se sărbătorește din zece în zece ani. Nu există dorință mai mare decât să ne întâlnim la Ciudei peste 10 ani în aceeași rezistentă citadelă a limbii române!