AFnews
Din rădăcini adânci ale neamului românesc din Bucovina se nasc noi vlăstare la Boian. Le cunosc permanenta creștere și reînnoire de când am văzut lumina zilei, pentru că m-am născut pe acest pământ, în mijlocul acestor oameni. Au fost momente, chiar perioade mai lungi, când m-am îndoit de legământul lor cu rădăcinile, însă acum recunosc și îmi pare bine că n-am avut dreptate. Nu sunt iluzii, nu e un vis. În ultimii ani simt și văd aievea cum renaște, cum revine la idealurile generațiilor care au păstrat cu prețul liniștii, al confortului de trai limba română și credința ortodoxă. Sau poate așa a fost întotdeauna la Boian, căci pe loc gol nu poate să răsară bogăția de talente pe care o admirăm de câțva ani la sărbătorile satului și celor două licee – din centru și de la Hliniță. Copiii boincenilor, cu cei șapte ani de acasă, cu creșterea românească din școală în pofida reducerii ariei de predare în limba română, sunt o vie dovadă că nimic din ce ne este dat și avem în sânge de la Dumnezeu nu se pierde. În ciuda asimilării benevole sau impuse, tradițiile, vechile datini rezistă.
Cu multe din cele dragi și sfinte pierdute, cu oamenii cei mai devotați limbii române în morminte, așa cum au fost profesorii Vasile și Eleonora Bizovi, Silvia și Mihai Lungu, preotul Boros Țapu, totuși, la Boian datinile strămoșești, cântecul și jocul „Mioriței” rezistă. Și cum să nu cred că e de-ajuns să lumineze măcar o inimă ca o comunitate întreagă să nu trăiască în întuneric. La Boian luminează mai multe inimi ale generației crescute la flacăra credinței și dragostei de valorile românești. Pornind de la gospodarul Vasile Botă, discipolul profesorului Vasile Bizovi, i-aș numi pe primarul Aurel Babii, stăruitor să insufle viață nouă Casei de Cultură și să facă în jurul ei o gură de rai, pe directoarea Liceului nr. 1 Angela Botă, împreună cu tot colectivul și îndeosebi cu profesoarele Sofia Jalbă, Cristina Nelici, care adună relicve din trecutul satului. Eforturi de a nu naufragia în valurile asimilării fac deopotrivă și profesorii de la Liceul „Lider” de la Boian-Hlinița, director Svetlana Hauca, unde crește și înflorește un minunat ansamblu vocal „Speranța”, condus de prof. Elena Toma.
Pornind de la duminica de 16 mai, toate laudele revin celor doi lideri ai Societăii „Boianul Bucovinei”, frumoasa pereche Elena și Serghei Poclitar, care ne-au invitat „La izvoare de neam și credință”, un pitoresc Festival al obiceiurilor pascale strămoșești – bogat în cântec, dans și sfinte tradiții.
Preluând funcția de director al Casei de Cultură, Serghei Poclitar împreună cu energica-i soție revigorează tradițiile românești la Boian. Amintim că, începând din zilele sărbătorilor de iarnă ale anului 2024, „Boianul Bucovinei” a inaugurat câteva festivaluri cu statut internațional, având invitați de prestanță din România, Republica Moldova și din Cernăuți. Anul trecut, în Săptămâna Luminată, Serghei Poclitar ne-a invitat la Festivalul pascal „Lumină din Lumină”, spectacolul fiind și botezul său artistic în noua-i postură de director al Casei de Cultură, ce oferă o scenă mare colectivelor artistice și spațiu larg spectatorilor.
Și festivalul din această primăvară și-a revărsat comorile în lumina și bucuria Învierii, pe care ni le dorim în fiecare zi, așa cum ni le-a dorit în cuvântul de binecuvântare, părintele Vasile Nicoriuc, parohul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”. Chemarea „Veniți de luați lumină!” se aude și harul Duhului Sfânt pogoară pretutindeni unde se adună oameni cu dragoste de tradiții, dornici de frumosul românesc. Luăm lumină și de la comorile populare, aduse pe scena festivalului de tinerii și copiii comunei, cărora oaspeții le-au dorit să crească fericiți, să nu cunoască ororile războiului. Primarul Aurel Babii s-a adresat părinților cu dorința ca și peste 10-20 de ani în acest lăcaș al culturii să răsune cântece din străbuni și limba maternă. Consulul de carieră, Toma-Cristian Dacica, le-a mulțumit gazdelor pentru implicare și eforturile de a transmite tinerilor moștenirea culturală, asigurându-i de susținerea Consulatului General al României la Cernăuți în persoana șefului misiunii, Irina Loredana Stănculescu, precum și a României prin decizia de a se acorda burse elevilor care studiază în limba română și profesorilor lor. Emoționant, ca la fiecare întâlnire între frați, au răsunat mesajele primarilor Victor Didic din Pererîta, Republica Moldova, și Dumitru-Cătălin Zlei, comuna Hudești, România. De la baștina poetului Grigore Vieru, atât de drag tuturor copiilor, Victor Didic a venit cu ansamblul etno-folcloric „Sălcioara”, care a prins în cununa festivalului steble de busuioc, iar primarul de la Hudești îl avea de însoțitor pe bloggerul Valy Hudești – Glasul Nordului, care a înveșnicit parada talentelor, aplauzele spectatorilor, adunate toate într-un torent de bucurie și credință în viitorul acestui neam.
Luminoasă ca o primăvară, sau mai potrivit spus, ca o zână a florilor, Alvina Botă, a stăpânit scena, dirijând rotația colectivelor – de la micuții de la grădinița „Luminița” și clasele primare ale celor două licee, până la grupele mijlocii și mari de dansatori ai „Mioriței”. După ce copilașii de la complexul preșcolar al Liceului „Lider” au anunțat îndrăzneț: „Noi tradiția vom păstra, și o horă vom juca”, au prins curaj și ceilalți. Duioși și luminoși, micuții îndrumați de educatoarea Jana Capcec, au cântat și recitat din tezaurul copilăriei bunicilor, grupa mică a „Mioriței” le-a ținut isonul în pasul dansului. O solistă încântătoare, Melina Cozac a înduioșat sala cu armonii pascale: „Primăvară dulce te cântăm duios, cu lumina lui Hristos”. Petrică Juc, cântând „La apus de soare”, cu voce îngerească, a cerut iertare pentru păcatele celor mari, căci ei, copiii, la vârsta cea nevinovată sunt auziți de Domnul. Pe scena largă a Casei de Cultură, cele două clase de-a șaptea ale Liceului nr. 1, conducătoare prof. Maria Vasilciuc și Cristina Nelici, și-au găsit lărgimea pentru a bate mai vârtos talpa și a lărgi hora.
Ca un curcubeu, înseninând cerul după ploaie, apare de fiecare dată „Speranța”, colectivul Liceului „Lider”, condus de Elena Toma. La rădăcinile acestui festival „Speranța” s-a întărit cu câțiva admirabili soliști, cea mai cunoscută fiind Melissa Toma, dar și ceilalți de care vom mai auzi. De o bucurie veche, din timpuri când eram fericiți că auzim ciripitul păsărilor, ne-a amintit Melissa cu melodia „Mult mi-i dragă primăvara”.
Jerbe muzicale și coregrafice au împletit în cununa sărbătorii oaspeții din Cernăuți – „Kolorit”, un merituos ansamblu de dansuri, condus de Vladimir Dovdyi, și „Vatra” nouăsulițeană – virtuoși dansatori, instruiți de coregraful Ema Mândrescu.
S-au limpezit izvoarele, s-a mai luminat cerul… Credem că și strămoșii, coborâți la rădăcinile din care ne tragem seva, s-au bucurat că nu se pierde tot ce au iubit și pentru ce au trăit ei odată. 
Adaugă un comentariu