Maria TOACĂ: SFÂNTA MĂNĂSTIRE PUTNA A VENIT LA CERNĂUȚI CU DUHUL MAICII BENEDICTA 

Un eveniment ce amintește de saloanele de carte românească deschise la Cernăuți de regretata Alexandrina Cernov a adunat azi, 26 mai, la Palatul Național, oameni uniți în jurul valorilor eminesciene. După cum a anunțat organizatoarea dr. Cristina Paladian, șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică, masa rotundă internațională și-a avut ca generic „Zoe Dumitrescu-Bușulenga – model intelectual și reper al spiritualității românești”. Oricând și oriunde vorbim de academicianul Zoe Dumitrescu-Bușulenga, gândul și drumurile ne poartă la Eminescu. Venind la Cernăuți, ambasadorii ilustrei personalități, care a fost și a rămas în tezaurul de valori românești Zoe Dumitrescu-Bușulenga, au venit mai întâi de toate în orașul luminat de aura eminesciană. Cultura duhului eminescologului Zoe Dumitrescu-Bușulenga ni l-au adus Sfânta Mănăstire Putna prin părintele arhimandrit Dosoftei Dijmărescu, trimisul cucernicului stareț arhimandrit Melchisedec, și Fundația „Credință și Creație”, care poartă numele academicianului comemorat la împlinirea a douăzeci de ani de la înălțarea-i către Cele de Sus

Amintim că Zoe Dumitrescu Bușulenga, născută la 20 august 1920, a plecat la Domnul la 5 mai 2006, alegându-și loc de veșnică odihnă Sfânta ctitorie a lui Ștefan cel Mare, Mănăstirea Putna. Onorându-i testamentul, pământul Putnei îi veghează eternitatea, devenind loc de pelerinaj pentru oamenii care nu se mulțumesc cu firimituri, ci mereu caută bucuria întreagă a frumuseții. Din 2006, în fiecare an în luna mai, la Mănăstirea Putna se tine slujba și parastasul în memoria acestei personalități, devenită prin curajul și credința-i jertfelnică cuvioasa Maica Benedicta și numită de părintele stareț arhimandrit Melchisedec „mironosiță a culturii românești, de la care se învață să nu ne pierdem verticala”. Primăvara aceasta slujba de pomenire la Mănăstirea Putna s-a ținut la 26 aprilie de Duminica Mironosițelor. Iar la 5 mai a.c. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, care a trăit și a osârduit ca românii să-l cunoască în profunzime pe Mihai Eminescu, a fost omagiată în Aula Academiei Române, Fundația „Credință și Creație” și Mănăstirea Putna aflându-se printre organizatorii evenimentului comemorativ. Menționăm că Fundația „Credință și Creație”, condusă de prof. Teodora Stanciu, jurnalist cultural, Radio Trinitas, este organizatoare permanentă a colocviilor din august, desfășurate de-acum al 20-lea an la Putna sub auspiciile acad. Zoe Dumitrescu –Bușulenga – Monahia Benedicta.

La Cernăuți, comemorarea a început cu rugăciunea Tatăl Nostru și sugestivele cuvinte rostite de părintele Dosoftei: „Dumnezeu să ne binecuvânteze gândurile, inimile și viitorul”. Împreună cu conferențiarii universitari dr. Cristina Paladian, Felicia Vrânceanu, Diana Chibac în sală s-au aflat studenți de la catedră, tineri români, exponenții viitorului pentru care s-a rugat părintele Dosoftei să reverse Dumnezeu binecuvântarea. Importanța evenimentului ce pune în lumină modele demne de urmat a fost apreciată de Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu. Filmul documentar „Zoe Dumitrescu-Bușulenga, cununa devenirii”, din colecția „Revoluția modelelor”, realizat de regizoarea Cristina Ghirvasie, a marcat desfășurarea dialogului. Filmul ne-a purtat pe la Biserica Sfinților Voievozi de pe Calea Griviței, București, unde a trăit și a creat acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga în perioada dinainte de a îmbrăca veșmintele monahale.

Credință, mărturisiri, învățăminte de la personalitatea omagiată ne-a împărtășit dr. Teodora Stanciu, o aleasă a norocului pentru că a cunoscut-o personal pe Zoe Dumitrescu-Bușulenga, mai întâi ca profesoară, apoi și în odăjdiile călugăriei. Ascultând-o pe doamna Teodora Stanciu parcă o auzeam, o vedeam pe profesoara dumneaei, cu o formidabilă vocație de a transmite, care aduna în juru-i tineretul, trăia ceea ce transmitea studenților, le aducea în față modele ale spiritualității românești și europene, îi tresărea sufletul când un tânăr spunea ceva cu sens. Conturând portretul de incomparabil eminescolog al academ. Zoe Dumitrescu-Bușulenga și amintind de lucrarea „Eminescu și romantismul german”, care încă n-a fost pe deplin comentată, doamna Teodora Stanciu s-a adresat către tinerii din sală cu îndemnul să se aprofundeze în conținutul ei.

Două portrete ale acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – de savant și cel duhovnicesc (al Maicii Benedicta) ne-au fost prezentate de creatorul lor, pictorul dr. Dacian Andoni, prof. hab. la Universitatea de Vest din Timișoara. La Cernăuți Dacian Andoni, membru al grupării „Prolog” înființate de academ. Dan Hăulică, a venit cu acuarela, contemplată de participanții la comemorarea de la Putna, în sala de expoziții a Centrului Cultural „Iacob Putneanul”, vernisaj dedicat Maicii Benedicta în artele vizuale. Pictorul a mărturisit că a conturat cele două imagini din dialogul cu starețul arhimandrit Melchisedec, din amintirile oamenilor apropiați în ultimele zile de viață ale maicii Benedicta, din cărțile și cugetările Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Cum se trăiește viața pe verticală, cum omul devine nemuritor după moarte, ne-a vorbit arhimandritul Dosoftei Dijmărescu, cu referiri la volumul „Să nu ne pierdem verticala”. Părintele Dosoftei a evocat și atmosfera de la evenimentul comemorativ de la Academia Română, când i se părea la un moment că trebuie să apară Zoe Dumitrescu-Bușulenga în cele două ipostaze – de academician și monahie. Captivant ne-a istorisit părintele Dosoftei despre părinții și oamenii apropiați ai personalității omagiate, care i-au format caracterul și de la care învățăm să ne cunoaștem, să ne respectăm strămoșii. De asemenea face să reținem și cuvintele arhimandritului Dosoftei referitoare la curajul și responsabilitatea de a le vorbi tinerilor despre modele. Zoe Dumitrescu-Bușulenga a fost și rămâne un model de dimensiune enciclopedică din familia cărturarilor.

Pe parcursul dialogului s-a abordat prezența modelului Zoe Dumitrescu-Bușulenga în viața câtorva generații de intelectuali din nordul Bucovinei. Ce însemna pentru noi eminescologul Zoe Dumitrescu-Bușulenga în timpuri când eram îndepărtați de izvoarele culturii naționale, când nu auzeam de ele în școli sau la facultate, dar trebuia să le căutăm singuri cu destule riscuri au vorbit prof. Dorin Misichevici, poetul Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română „Mihai Eminescu”, jurnalistul Vasile Carlașciuc, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu”, Elena Tărâțeanu. O interesantă prelegere, expusă succint la acest subiect a prezentat dr. Cristina Paladian. Despre modelul ce-l avem de la Zoe Dumitrescu-Bușulenga în relația profesor-student a vorbit conf. univ. Felicia Vrânceanu. Din toate evocările reiese principalul: s-o lăsăm și mai departe să intre în viața noastră, căci acolo unde apare Zoe Dumitrescu-Bușulenga este și Eminescu cu noi.

Revenind la slujba de pomenire din Duminica Mironosițelor, îmi răsună în memorie spusele părintelui stareț Melchisedec despre Maica Benedicta ca purtătoare de mir al cuvântului lui Eminescu și model de a primi moartea cu bucurie. Era fericită că pleacă pentru că presimțea năruirea valorilor, scria că e tot mai greu să trăiască aici: „Simt din ce în ce mai mult nevoia înălțării către Cele de Sus. Către patria noastră cea adevărată. Și cu atât mai mult mă simt atrasă către Cele de Sus cu cât împrejurul nostru parcă apare sau se construiește altă lume decât cea în care m-am născut și am trăit. Este vorba de o lume secularizată, în care spiritul, din nefericire, e pe cale să dispară, intelectul este în pericolul din pricina părăsirii cărții, a lecturii…”. Readucerea academ. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta la Cernăuți, cărțile dăruite de Mănăstirea Putna tinerilor noștri, viitori străjeri ai limbii române, ne face să credem cu credința Maicii Benedicta că „Noi avem încă o deschidere pe verticală, o deschidere către sacru”!